România lansează un mecanism pentru combaterea analfabetismului funcțional în școli
România face un pas strategic pentru viitorul educației. Un nou proiect european, în valoare de peste 200 de milioane de lei, promite să reducă nivelul alarmant al analfabetismului funcțional din școlile primare și gimnaziale. Peste 15.000 de elevi și zeci de mii de profesori vor fi implicați direct în acest mecanism de intervenție, care ar putea deveni model național.
De ce e nevoie de un mecanism național pentru alfabetizare funcțională
Analfabetismul funcțional este una dintre cele mai apăsătoare probleme ale sistemului educațional din România. Nu este vorba doar despre copii care nu știu să citească sau să scrie, ci despre elevi care, deși parcurg ani de școală, nu reușesc să înțeleagă în profunzime textele, să rezolve situații simple de matematică sau să aplice în viața reală noțiunile predate.
Statisticile recente nu lasă loc de interpretări. Testele PISA au arătat că mai bine de 40% dintre elevii români de 15 ani sunt încadrați la nivel de analfabetism funcțional în domeniul lecturii, matematicii sau științelor. Situația devine și mai gravă atunci când aceste lacune se acumulează de la clasele primare, unde ar trebui puse bazele educației. Specialiștii atrag atenția că, în lipsa unor intervenții ferme, România riscă să perpetueze generații vulnerabile, nepregătite pentru o societate bazată pe cunoaștere.
Problema nu este una pur școlară, ci are implicații sociale și economice. Un adult care nu reușește să înțeleagă un contract, să interpreteze o factură sau să folosească informații de bază din domeniul sănătății devine un cetățean expus manipulării și excluziunii. Ministrul Educației, Daniel David, vorbește chiar despre o problemă de securitate națională: „ Nivelul ridicat de analfabetism funcțional vulnerabilizează țara la manipulare prin narațiuni conspiraționiste și la subdezvoltare ca societate bazată pe cunoaștere ”.
În acest context, lansarea unui proiect european dedicat alfabetizării funcționale nu mai este doar un exercițiu birocratic, ci o urgență. România are nevoie de un mecanism coerent care să identifice elevii aflați în risc și să propună soluții concrete, aplicabile și la scară largă.
Un proiect cu sprijin european și parteneriate locale
Pentru a răspunde acestei provocări, Ministerul Educației și Cercetării a semnat contractul de finanțare pentru proiectul Mecanism de intervenție pentru alfabetizare funcțională (MIAF), un demers strategic cofinanțat prin Programul Educație și Ocupare 2021–2027
. Proiectul are o valoare totală eligibilă de peste 207 milioane de lei, din care aproximativ 167 de milioane provin din fonduri europene nerambursabile. Este unul dintre cele mai ample programe educaționale cu sprijin european dedicate învățământului preuniversitar din ultimii ani.Miza acestui mecanism nu este doar testarea punctuală a unor soluții, ci construirea unui cadru solid care să poată fi extins la nivel național.
Un alt element-cheie este parteneriatul. Ministerul nu va lucra singur, ci împreună cu o rețea de instituții cu experiență în formarea cadrelor didactice și în coordonarea sistemului de învățământ la nivel local. Printre acestea se numără Institutul de Științe ale Educației (IȘE), mai multe Case ale Corpului Didactic (CCD) – Alba, Argeș, Dolj, Ilfov, Suceava, precum și inspectoratele școlare județene(ISJ) din aceleași județe.
Această arhitectură instituțională este menită să asigure nu doar desfășurarea proiectului în sine, ci și transferul bunelor practici în teritoriu. Practic, MIAF se bazează pe o combinație între expertiză națională și ancorarea în realitatea școlilor din diferite județe. Această combinație oferă proiectului șansa de a trece dincolo de faza de „experiment” și de a deveni o politică educațională sustenabilă.
Durata proiectului este de 48 de luni, începând din 1 octombrie 2025.
Patru ani de implementare înseamnă suficient timp pentru a proiecta, testa, ajusta și, în cele din urmă, extinde un mecanism care să funcționeze în mod real pentru elevi și profesori.Elevii și profesorii vizați
În centrul proiectului MIAF se află două categorii-cheie: elevii și profesorii. Fără implicarea lor directă, orice strategie rămâne doar pe hârtie.
Pe de o parte, proiectul va cuprinde minimum 15.000 de elevi din ciclul primar și gimnazial, selectați din 176 de școli din întreaga țară. Nu este vorba de un eșantion întâmplător: școlile alese reflectă diversitatea sistemului de învățământ românesc, de la mediul urban la cel rural, de la zone dezvoltate economic la comunități vulnerabile. Această abordare oferă șansa de a testa mecanismul de alfabetizare în condiții variate și de a construi soluții adaptate realităților din teren.
Pe de altă parte, succesul intervenției depinde de pregătirea cadrelor didactice. MIAF are în vedere formarea a cel puțin 37.500 de profesori – atât personal de predare, cât și cadre cu funcții de conducere, îndrumare sau control. Profesorii nu vor fi doar beneficiari ai unor cursuri teoretice, ci participanți activi într-un proces de dezvoltare profesională care să le ofere instrumente concrete pentru lucrul cu elevii.
De ce această dimensiune dublă, elevi+ profesori? Pentru că alfabetizarea funcțională nu poate fi atinsă doar prin testarea copiilor, ci și prin schimbarea modului în care este predată materia. Profesorii vor învăța să folosească metode interactive, să integreze competențele-cheie în lecțiile de zi cu zi și să evalueze progresul elevilor nu doar prin note, ci și prin capacitatea lor de a aplica ceea ce știu.
În plus, cadrele didactice instruite în cadrul proiectului vor deveni multiplicatori ai schimbării. Odată ce programul pilot va fi finalizat, profesorii formați vor putea transmite mai departe colegilor lor din alte școli metodele și resursele dobândite. Astfel, proiectul nu se limitează la un număr fix de participanți, ci deschide calea pentru o reformă la scară națională.
Cum se va face alfabetizarea funcțională
Alfabetizarea funcțională nu se reduce la simpla predare a unor conținuturi suplimentare. Proiectul MIAF propune o abordare integrată, în care fiecare etapă este gândită să răspundă concret nevoilor elevilor și să îi sprijine pe profesori să aplice metode moderne de lucru.
Primul pas este elaborarea unui cadru de evaluare a nivelului de alfabetizare funcțională. Acesta va include standarde clare, seturi de itemi și teste adaptate vârstei și nivelului elevilor. Obiectivul este simplu, dar ambițios: să existe o „hartă” a competențelor de bază pe care elevii le dețin și, mai ales, a celor care lipsesc. Fără un diagnostic corect, orice intervenție riscă să fie superficială.
Al doilea pilon este formarea cadrelor didactice. Profesorii implicați în proiect vor beneficia de cursuri și ateliere dedicate alfabetizării funcționale, unde vor învăța cum să transforme teoria în practică. Nu vorbim doar despre metode inovatoare de predare, ci și despre resurse digitale, activități aplicate și modalități de evaluare continuă.
A treia dimensiune a proiectului este implementarea unui mecanism de intervenție pilot. Acesta presupune aplicarea efectivă, în școlile selectate, a noilor standarde și metode, pe domenii-cheie:
lectură – înțelegerea și interpretarea textelor, dincolo de memorare; matematică – aplicarea noțiunilor în situații practice, precum gestionarea banilor sau interpretarea unor grafice; științe – gândirea critică și capacitatea de a explica fenomene naturale; educație civică – înțelegerea regulilor societății și a drepturilor cetățeanului; educație digitală – utilizarea responsabilă și eficientă a tehnologiei.
Rezultatele pilotului vor fi atent monitorizate, iar mecanismul va putea fi ajustat pe parcurs. Scopul final este extinderea la nivel național, astfel încât fiecare elev din România să beneficieze de aceleași standarde de alfabetizare funcțională.
În esență, MIAF propune o schimbare de paradigmă: de la o educație centrată pe acumularea de informații, la o educație orientată către utilizarea reală a cunoștințelor.
Alfabetizarea ca problemă de securitate națională
Proiectul MIAF vine la pachet și cu o recunoaștere oficială a gravității fenomenului. Ministrul Educației și Cercetării, prof. univ. dr. psih. Daniel David, a subliniat într-o declarație publică faptul că analfabetismul funcțional nu este doar o problemă educațională, ci și una care afectează securitatea națională.
„ O problemă esențială a sistemului nostru de educație este legată de nivelul ridicat de analfabetism funcțional, care devine un risc de securitate națională, vulnerabilizându-ne, ca țară, la manipulare (prin narațiuni conspiraționiste) și la subdezvoltare – ca societate bazată pe cunoaștere ”, a declarat ministrul.
Prin această perspectivă, alfabetizarea funcțională depășește limitele școlii și devine un element central al rezilienței sociale. O populație capabilă să înțeleagă informații complexe, să le interpreteze și să ia decizii în cunoștință de cauză este mai puțin expusă manipulării și mai pregătită să facă față schimbărilor rapide din societatea modernă.
Ministrul a amintit și de programele remediale deja introduse în învățământul primar și gimnazial, care includ ore suplimentare dedicate consolidării competențelor de bază. Aceste programe acoperă patru direcții principale:
- Fixarea competențelor deja predate;
- Dezvoltarea competențelor-țintă, rămase în urmă;
- Aplicarea competențelor în viața cotidiană;
- Sprijin pentru performanță și excelență.
În acest sens, MIAF nu este un proiect izolat, ci o completare și o extindere a acestor demersuri. Prin finanțarea europeană, Ministerul urmărește să testeze „pilotări experimentale” și să le transforme ulterior în politici publice.
Declarația ministrului aduce și o notă de realism: nu vor exista rezultate imediate, dar direcția este una clară – România trebuie să își reconstruiască educația pe baza alfabetizării funcționale, pentru a avea cetățeni pregătiți să înțeleagă și să decidă în mod informat.
Durata și etapele proiectului
Proiectul MIAF nu este gândit ca o acțiune punctuală, ci ca un proces de lungă durată. Durata totală a implementării este de 48 de luni, începând cu 1 octombrie 2025 și întinzându-se pe parcursul a patru ani. Această perioadă extinsă este esențială pentru a asigura nu doar testarea soluțiilor, ci și adaptarea lor la realitățile din teren.
Planul include mai multe etape distincte:
- Faza de proiectare și pregătire – elaborarea cadrului de evaluare, standardelor și materialelor-suport pentru profesori.
- Faza de formare – instruirea celor peste 37.000 de cadre didactice, cu accent pe aplicarea practică a competențelor.
- Faza pilot – testarea mecanismului în cele 176 de școli selectate, monitorizarea rezultatelor și colectarea feedback-ului.
- Faza de ajustare și extindere – corectarea problemelor identificate, integrarea bunelor practici și pregătirea extinderii la nivel național.
Un alt element important este caracterul scalabil al proiectului. MIAF pornește de la un nucleu restrâns, dar cu ambiția declarată de a deveni mecanism național. Dacă pilotarea va demonstra rezultate pozitive, metodologia va putea fi aplicată treptat în toate școlile din România.
Astfel, cei patru ani de implementare reprezintă mai mult decât un calendar birocratic: sunt o oportunitate de a construi o fundație solidă pentru o schimbare pe termen lung. La finalul proiectului, România ar putea avea nu doar un set de statistici mai bune, ci și un sistem educațional mai bine echipat să facă față provocărilor secolului XXI.
