Sf. Constantin și Elena 2025: Pe ce dată se sărbătoresc? Este zi de mare sărbătoare

Sf. Constantin și Elena 2025: Află pe ce dată se sărbătoresc! Este zi de mare sărbătoare

Sfinții Împărați Constantin și Elena sunt prăznuiți anual în calendarul ortodox pe data de 21 mai, zi cu semnificații profunde pentru credincioșii creștini. În anul 2025, această sărbătoare pică într-o zi de miercuri, fiind un moment de rugăciune.

Cine au fost Sf. Constantin și Elena?

Sfântul Constantin cel Mare, cunoscut și sub numele de Gaius Flavius Valerius Aurelius Constantinus, a fost împărat roman între anii 306 și 337.

El este celebrat nu doar pentru calitățile sale de conducător, ci mai ales pentru rolul major pe care l-a jucat în legalizarea creștinismului prin Edictul de la Milano (313). De asemenea, el a convocat Primul Sinod Ecumenic de la Niceea în 325, care a pus bazele dogmatice ale Bisericii creștine.

Mama sa, Flavia Iulia Helena, devenită sfântă sub numele de Elena Augusta, este cunoscută pentru devoțiunea sa religioasă și pentru pelerinajele pe care le-a făcut în Țara Sfântă.

Tradiția spune că în timpul unei astfel de călătorii a găsit Sfânta Cruce pe care a fost răstignit Iisus Hristos, după o minune în care un mort a fost atins de cruce și a înviat.

Citește și: Când au românii următoarea zi liberă legală? Urmează o nouă mini-vacanță de 3 zile

Miracolul viziunii lui Constantin

Una dintre cele mai cunoscute legende legate de Constantin cel Mare datează din anul 312, în ajunul luptei cu rivalul său Maxentius. Se spune că împăratul a văzut pe cer, în plină zi, o cruce luminoasă deasupra soarelui, însoțită de inscripția latină „in hoc signo vinces” – „prin acest semn vei birui”. Noaptea, Iisus Hristos i s-ar fi arătat în vis, cerându-i să pună semnul crucii pe steagurile soldaților.

Constantin a urmat acest îndemn și a câștigat bătălia, considerând victoria un semn divin.

Citește și: 5 motive pentru care să mergi în mini-vacanța de Rusalii în Maramureș

Tradiții și credințe populare

În folclorul românesc, sărbătoarea mai este cunoscută sub numele de Constantin Graur sau Constandinul puilor. Se credea că în această zi păsările își învață puii să zboare, iar oamenii care respectau această sărbătoare erau feriți de necazuri și dureri.

În Ardeal exista convingerea că cine muncea în această zi nu avea să cunoască odihna sufletească nici după moarte.