UE vrea ca euro să devină monedă de referinţă pentru tranzacţiile internaţionale cu hidrogen
Uniunea Europeană vrea ca euro să devină monedă de referinţă pentru tranzacţiile internaţionale cu hidrogen, în cadrul proiectelor sale pentru surse curate de energie, a declarat, luni, comisarul pentru Energie Kadri Simson, informează Reuters.
UE intenţionează să extindă masiv producţia de energie regenerabilă şi de hidrogen, pe parcursul acestui deceniu, pentru a deveni ”neutră faţă de mediu”, respectiv ca bloculor celor 27 de state membre să nu mai emită gaze cu efect de seră.
Uniunea Europeană vrea ca euro să devină monedă de referinţă pentru tranzacţiile internaţionale cu hidrogen
Unul dintre obiectivele Comisiei Europene este ca până în 2030 să deţină echipamente cu o capacitate de 40 de GW care să utilizeze energie regenerabilă pentru a produce hidrogen. Acesta va fi folosit drept carburant în industrie şi transporturile de mare tonaj.
Comisia mai doreşte să creeze un comerţ transfrontalier cu hidrogen cu state aflate în apropiere cum ar fi Ucraina sau Maroc, care, potrivit grupurilor industriale, pot găzdui capacităţi de producere a hidrogenuui de 40 GW până în 2030.
Bruxelles-ul are obiectivul de a folosi piaţa nascentă a hidrogenului pentru ca euro să devină moneda de referinţă în tranzacţiile internaţionale cu acest gaz.
”Vedem un mare potenţial pentru rolul euro de monedă de referinţă în comerţul internaţional al energiei durabile”, a afirmat Simson într-un eveniment online găzduit de şcoala de business Esade din Barcelona.
Citeste si: Vlad Voiculescu: România se află în topurile vaccinării din întreaga lume
În prezent, UE are o capacitate de producţie a hidrogenului din surse regenerabile de 1 GW
La un nivel mai larg, Bruxelles-ul doreşte să promoveze rolul internaţional al euro pentru a ajuta companiile europene să gestioneze riscurile valutare şi costurile şi să protejeze economia blocului comunitar de şocurile valutare.
Anul viitor, compania va revizui regulile referitoare la undicii folosiţi ca referinţe în instrumentele financiare şi contracte, cu scopul de a crea indici denominaţi în euro pe pieţele în formare, cum este cea a hidrogenului.
Citeste si: Țara care prelungește izolarea cu încă cinci săptămâni, din cauza CORONAVIRUS
A absolvit Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării, specializarea Comunicare și Relații Publice, în cadrul Universității din București.
Primii ei pași spre o carieră în jurnalism i-a făcut la postul de televiziune Kanal D, acolo unde a început mai întâi ca practicant în redacție, și ulterior a fost promovată pe o poziție de redactor de știri.
Alina are o experiență de aproape doi ani în domeniul presei și se declară pasionată de arta povestirii în scris. Printre pasiunile ei se numără și călătoriile, plimbările în natură care o inspiră de fiecare dată, lectura, dar și desenul și pictura.
Pasiunea pentru jurnalism a descoperit-o încă de pe băncile liceului, când se vedea deja în redacția unui post de televiziune cunoscut.
Acum, ca redactor de știri, poate spune că, pentru ea, scrisul înseamnă o comunicare fără blocaje, un instrument prin care poate transmite publicului multiple cunoștințe câștigate pe parcursul experienței acumulate. Uneori îi place să spună că scrisul poate însemna mult mai mult, și anume o evadare din cotidianul cenușiu, care o poate transpune într-un tărâm de poveste, plin de culoare și emoție. De asemenea, în redactarea articolelor pentru stirilekanald.ro îi place să relateze mereu adevărul și informațiile de actualitate.
