Aproape un milion și jumătate de români nu-și declară veniturile, iar fenomenul muncii la negru afectează diverse domenii, de la construcții și înfrumusețare, până la educație și servicii.
Meseriași precum zidari, zugravi, instalatori, mecanici, profesori sau manichiuriste aleg să lucreze fără acte, iar statul pare să închidă ochii la această evaziune fiscală, susțin avocații.
Pe piața muncii, mulți angajatori și angajați preferă să evite plata taxelor și impozitelor. De exemplu, în construcții, prețurile pentru serviciile cu factură sunt semnificativ mai mari decât cele fără, iar unii meseriași acceptă să emită factură doar cu condiții stricte, ceea ce descurajează plata legală. În domeniul înfrumusețării, lucrul „la negru” este de asemenea frecvent, cu prețuri mult mai mici decât cele practicate în saloane autorizate.
Estimările arată că pentru fiecare 1.000 de lei plătiți „la negru”, statul pierde aproximativ 700 de lei în taxe neîncasate. Astfel, pentru fiecare român care muncește fără acte, bugetul de stat pierde în medie 9.000 de lei anual. Dacă toți cei care lucrează la negru ar începe să plătească impozitele și contribuțiile sociale, statul ar putea câștiga anual 18,7 miliarde de lei.
Munca la negru afectează nu doar bugetul, ci și drepturile angajaților. Mulți români lucrează ani buni fără să fie asigurați, ceea ce înseamnă că nu beneficiază de servicii medicale sau alte drepturi sociale. În plus, angajatorii care refuză să plătească taxele aferente salariilor își păstrează mai mulți bani, dar în detrimentul angajaților și al societății.
