Consumatorii români sunt tot mai des păcăliți la cumpărături, în contextul în care producătorii recurg la metode subtile de a scumpi produsele fără a modifica vizibil prețul afișat.
Fenomenul cunoscut sub numele de shrinkflation devine o realitate tot mai răspândită, afectând o gamă largă de produse de uz zilnic.
Un exemplu elocvent este untul, care nu mai este vândut în pachete de 200 de grame, ci în porții de 10 grame, iar ambalajul indică 18 porții, adică 180 de grame în total. Această informație este însă trecută discret pe spatele produsului, într-un font mic, greu de observat de către consumatori.
Aceeași tendință se regăsește și în cazul altor produse, cum ar fi salamurile sau băuturile. De exemplu, o folie cu salam de Sibiu a scăzut cu 30 de grame față de acum cinci ani, în timp ce prețul a crescut cu 35%. La băuturi, ambalajele au fost reduse de la 1,25 litri la 1 litru, iar detergentul este ambalat în recipiente mai mari, dar cu o cantitate efectivă mai mică, pentru a crea iluzia unui produs mai generos.
Pe lângă reducerea cantității, producătorii au început să folosească ingrediente de calitate inferioară pentru a menține prețurile la un nivel acceptabil.
De asemenea, unele produse, cum ar fi balsamul de rufe, conțin o cantitate mai mare de apă, ceea ce afectează consistența și eficiența produsului.
Aceste practici au determinat consumatorii să fie mai atenți la etichete, să compare prețul pe kilogram și să analizeze cu atenție ingredientele.
Statisticile arată că, în 2024, brandurile au redus în medie cantitatea produselor cu 16%, o tendință care afectează puterea de cumpărare a consumatorilor și încrederea acestora în piață.
