Situația tensionată din Groenlanda capătă o amploare internațională, cu posibile implicații militare și pentru România. Ministrul Apărării a declarat că nu exclude trimiterea de trupe românești în cadrul unei misiuni de menținere a păcii alături de membrii NATO, în contextul în care mai multe state europene și SUA își intensifică preocupările privind securitatea insulei.
Președintele american Donald Trump a anunțat recent intenția fermă de a achiziționa Groenlanda „cu orice preț”, generând o reacție puternică în rândul liderilor europeni. Mâine, la Casa Albă, va avea loc o întâlnire decisivă la care vor participa miniștrii de externe ai Danemarcei, Groenlandei și ai altor state implicate. Marea Britanie, Germania și Franța discută, de asemenea, posibilitatea trimiterii de trupe în regiune.
Groenlanda este o regiune semiautonomă a Danemarcei, membră NATO, iar importanța sa strategică a crescut în contextul prezenței militare tot mai accentuate a Rusiei și Chinei în zona Arctică.
Ministrul Apărării a explicat că România ar putea trimite trupe în Groenlanda chiar și fără invocarea articolului 5 al Tratatului NATO, în cadrul unei coaliții de voință.
Preocupările europene s-au intensificat după declarațiile lui Trump, care a ironizat Europa și a postat o imagine în care privește Groenlanda prin ferestrele Casei Albe. În plus, americanii nu au exclus posibilitatea retragerii din NATO, ceea ce a generat îngrijorări privind viitorul alianței.
„Poate NATO ar fi supărat dacă aș face asta.
În acest context, Danemarca accelerează investițiile în apărare, inclusiv în capacități unice pentru protejarea teritoriilor precum Groenlanda.
Pe lângă valoarea sa militară, Groenlanda este bogată în resurse naturale, inclusiv petrol și minerale valoroase. De asemenea, insula are acces la apă potabilă provenită din topirea ghețarilor, un element de o importanță crescândă la nivel global, în contextul schimbărilor climatice.
