România a ales să majoreze taxa pe valoarea adăugată pentru alimente, în timp ce alte state europene, precum Austria, au decis să o reducă pentru a sprijini consumatorii și a tempera creșterea prețurilor.
În luna august a anului trecut, TVA-ul pentru alimentele de bază a crescut de la 9% la 11%, iar TVA-ul general a urcat de la 19% la 21%. Deși aceste majorări par mici la prima vedere, ele s-au resimțit puternic în buzunarele românilor, mai ales în combinație cu scumpirea carburanților și a facturilor. Astfel, consumatorii au început să cumpere mai puțin, iar unele persoane au renunțat la anumite produse sau au optat pentru variante mai ieftine, cum ar fi brânza în locul cașcavalului sau vinetele la preț redus.
Un exemplu concret este un bărbat care a plecat din magazin cu doar trei produse, reflectând dificultățile cu care se confruntă familiile în a-și asigura hrana zilnică. Prețurile au crescut cu aproximativ 30% față de anul precedent, iar consumul a scăzut cu aproape 5% după majorarea TVA-ului.
Pe plan economic, majorarea TVA-ului a adus la bugetul de stat anul trecut încasări de 134 de miliarde de lei, cu aproape 11% mai mult față de 2024.
Criticii susțin că echilibrarea bugetului prin majorarea taxelor, în locul implementării unor reforme structurale, poate duce la amânarea sau chiar evitarea reformelor necesare pe termen lung.
În plus, majorarea TVA-ului a contribuit la creșterea inflației, care a atins aproape 10% anul trecut, comparativ cu o inflație estimată de 7-8% dacă taxa nu ar fi fost majorată.În contrast, Austria a ales să reducă TVA-ul pentru alimente la jumătate, pentru a ține sub control inflația, care era de 4%. Această diferență de abordare evidențiază provocările cu care se confruntă România în gestionarea politicilor fiscale și economice în contextul actual.
