20 mai 1990 - Primele alegeri libere după căderea comunismului. Cum s-a desfășurat primul scrutin din România, în democrație

La 20 mai 1990, în urmă cu 30 de ani, aveau loc primele alegeri prezidenţiale şi parlamentare din România, după căderea regimului comunist şi după Revoluţia din decembrie 1989.

Author: Alexandra Bercea Wednesday 18 May 2022 , 00:07

DISTRIBUIE
acest articol
DIMENSIUNE
TEXT ARTICOL
Aa - Aa+

In articol:

Alegerile prezidenţiale şi cele parlamentare s-au desfăşurat în baza Decretului-lege nr.

92/1990, votat la 14 martie 1990 de Consiliul Provizoriu de Uniune Naţională- organism provizoriu de conducere, înfiinţat după căderea regimului comunist.

Pe 20 mai 1990 au avut loc primele alegeri libere din România, dupa căderea comunismului

Ziua de 20 mai 1990 a coincis cu „Duminica Orbului” (a şasea duminică după Înviere) şi a rămas în istorie sub această denumire, mai ales pentru că românii s-au lăsat seduși, în marea majoritate, de un fost activist comunist, Ion Iliescu, care și-a atras pe lângă el oameni care au contribuit activ la vărsarea de sânge de dinaintea căderii lui Nicolae Ceaușescu. Însă alegerile din 1990 au fost, probabil, și cele cu cea mai mare prezență voluntară la urne din istoria noastră – aproape 15 milioane de alegători! Oamenii și-au votat primul Parlament și primul președinte, având în suflet speranța că nu vor mai cunoaște frica unui regim represiv și lipsurile sale, că vor obține prosperitatea mult dorită și că viitoarele generații vor trăi într-un mediu mai sănătos moral decât cel al imposturii comuniste, în care nomenclatura avea parte de beneficii, iar oamenii de rând, de privațiuni, fără posibilitatea de a obiecta.

Citeste si: 1 iunie 2022, zi liberă de la stat: În ce zi a săptămânii pică Ziua Copilului

20 mai 1990 a fost un punct de cotitură, deși înghesuit între momente de violență ca revoluția decembristă, episodul Târgu Mureș și Mineriade. A fost primul moment în care românii au gustat din fructul dulce al democrației și libertății asumate, după care, încet-încet, au contribuit la prima tranziție democratică, înfăptuită în 1996. A fost și primul moment în care am arătat lumii întregi că am încetat să privim spre răsărit, unde Uniunea Sovietică își trăia ultimele clipe, și că viitorul nostru va fi în rândul statelor occidentale, lucru confirmat în 2007, când România a aderat la Uniunea Europeană.

Cu toate aspectele negative ale contextului desfășurării alegerilor din 20 mai 1990, atitudinea civică și aspirațiile românilor nu pot fi ignorate. Viitorul prosper al unei societăți democratice sănătoase începe cu o prezență mare la urne, lucru dovedit deja în istoria noastră recentă. Așa că trebuie să continuăm să facem ceea ce știm că funcționează!

Cum s-a desfășurat primul scrutin democratic

Decretul-lege nr. 92/1990 s-a aplicat doar primelor alegeri parlamentare şi prezidenţiale, cele din 20 mai 1990, având în vedere că după adoptarea Constituţiei în 1991, Parlamentul a fost cel care avea să adopte şi să elaboreze o lege electorală în concordanţă cu principiile şi instituţiile consacrate prin legea fundamentală.

Potrivit Decretului-lege, Parlamentul care urma să fie ales era unul bicameral format din Adunarea Deputaţilor şi Senat, ales prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat. Cele două camere urmau să fie alese în baza votului pe liste de partid, în timp ce alocarea mandatelor urma să se facă conform principiului reprezentării proporţionale (art. 4 din Decret-lege nr. 92/1990).

Cu privire la Preşedintele României, Decretul prevedea că acesta era ales prin vot universal, egal, direct şi secret, liber exprimat. Condiţia de vârstă pentru a candida şi a fi ales în funcţia supremă în stat era 30 de ani. Validarea alegerii preşedintelui se făcea de către Curtea Supremă de Justiţie, în plenul său, în termen de 20 de zile de la data alegerilor. Conform Decretului, era declarat Preşedinte al României candidatul care întrunea votul a cel puţin jumătate plus unu din numărul alegătorilor înscrişi în listele electorale. Dacă niciunul dintre candidaţi nu întrunea această majoritate, se organiza un al doilea tur de scrutin între primii doi candidaţi clasificaţi în ordinea numărului de voturi obţinute. Era declarat ales candidatul care, la al doilea tur de scrutin, obţinea cel mai mare număr de voturi.

În primul scrutin postcomunist, pentru funcţia de preşedinte, doar Frontul Salvării Naţionale, Partidul Naţional Liberal şi Partidul Naţional Ţărănesc Creştin-Democrat au promovat candidaţi la preşedinţie: Ion Iliescu (FSN), Radu Câmpeanu (PNL) şi Ion Raţiu (PNŢCD). A ieşit câştigător, încă din primul tur, Ion Iliescu.

Au fost depuse 5.700 de candidaturi pentru Adunarea Deputaţilor şi 1.580 pentru Senat. În calitate de independenţi, 212 persoane şi-au depus candidaturile pentru Adunarea Deputaţilor şi 126 pentru Senat.

De asemenea, 71 de formaţiuni politice şi-au depus candidaturi la primele alegeri din mai 1990, între care: Frontul Salvării Naţionale (FSN), Uniunea Democrată a Maghiarilor din România (UDMR), Partidul Naţional Liberal (PNL), Mişcarea Ecologistă din România (MER), Partidul Naţional Ţărănesc Creştin şi Democrat (PNŢCD), Alianţa pentru Unitatea Românilor- Partidul Unităţii Naţionale Române din Transilvania şi Partidul Republican (AUR- PUNR şi PR), Partidul Democrat Agrar din România (PDAR), Partidul Ecologist Român (PER), Partidul Socialist Democratic Român (PSD), Partidul Social Democrat Român (PSDR), Grupul Democrat de Centru, Partidul Reconstrucţiei Naţionale din România (PRN), Partidul Liber Schimbist (PLS), Partidul Democrat al Muncii (PDM), Uniunea Liberală Brătianu (ULB), Partidul Tineretului Liber Democrat din România, Partidul Cooperatist, Uniunea Democrat Creştină, Uniunea Democrată a Rromilor din România, Forumul Democrat German, Uniunea Armenilor din România, Asociaţia Culturală Bulgară din Bucureşti, Uniunea Democratică a Sârbilor din România, Uniunea Democratică a Slovacilor şi Cehilor din România, Uniunea Elenă din România, Forumul Democraţiei şi Unităţii Naţionale din România etc, scrie Cristian Preda în articolul "Partide, voturi şi mandate la alegerile din România (1990-2012)" ("Studia Politica: Romanian Political Science Review", 2013).

Numărul alegătorilor care s-au prezentat la urne, la 20 mai 1990, a fost de 14.826.616 din totalul de 17.200.722 înscrişi pe liste, adică 86,19% din electorat, conform Rezultatului alegerilor publicat în Monitorul Oficial din 8 iunie 1990.

Potrivit legii, au fost organizate 42 de circumscripţii electorale pentru fiecare judeţ şi municipiul Bucureşti, precum şi 12.630 secţii de votare. Totodată, au fost acreditaţi 360 de observatori străini în vederea urmăririi întregului proces electoral.

Pentru candidatul FSN, Ion Iliescu, au fost exprimate 12.232.498 voturi, ceea ce a reprezentat 85,07%. Pentru Radu Câmpeanu, candidatul PNL, au votat 1.529.188 alegători, respectiv 10,64%, iar pentru Ion Raţiu, candidatul PNŢCD, au votat 617.007 alegători (4,29% din electorat), conform  http://www.roaep.ro/.

Din numărul total al alegătorilor, de 17.200.722, la 20 mai 1990 s-au prezentat la urne 14.825.017. Numărul voturilor valabil exprimate pe întreaga ţară a fost de 13.707.159, iar cel al voturilor nule a fost de 1.117.858, conform rezultatelor din Monitorul Oficial.

La Senat, Frontul Salvării Naţionale (FSN) a obţinut 67,02% din numărul total al voturilor valabil exprimate şi 91 de mandate; Uniunea Democrată a Maghiarilor din România (UDMR)- 7,20% şi 12 mandate; Partidul Naţional Liberal (PNL)- 7,06% şi zece mandate; Partidul Naţional Ţărănesc Creştin Democrat (PNŢCD)- 2,50% şi un mandat; Mişcarea Ecologistă din România (MER)- 2,45% şi un mandat; AUR- Partidul de Uniune Naţională a Românilor din Transilvania şi Partidul Republican- 2,15% şi două mandate; Partidul Ecologist Român (PER)- 1,38% şi un mandat; un mandat a fost ocupat de un independent (Antonie Iorgovan).

La Adunarea Deputaţilor, FSN a obţinut 66,31% din voturile valabil exprimate şi 263 de mandate; UDMR- 7,23% şi 29 de mandate; PNL- 6,41% şi 29 de mandate; MER- 2,62% şi 12 mandate; PNŢCD- 2,56% şi 12 mandate; AUR- Partidul de Uniune Naţională a Românilor şi Partidul Republican- 2,12% şi nouă mandate; Partidul Democrat Agrar din România (PDAR)- 1,83% şi nouă mandate; PER- 1,69% şi opt mandate; Partidul Socialist Democratic Român- 1,05% şi cinci mandate etc.

Alături de acestea, câte un mandat a revenit unor organizaţii ale minorităţilor naţionale, altele decât cea maghiară, 11 la număr: Comunitatea Lipovenilor din România, Forumul Democratic al Germanilor din România, Uniunea Armenilor din România, Uniunea Bulgară din Banat- Asociaţia Culturală Bulgară din Bucureşti, Uniunea Democrată a Sârbilor din România, Uniunea Democrată a Slovacilor şi Cehilor din România, Uniunea Democratică Turcă Musulmană, Uniunea Elenă din România, Uniunea Democrată a Romilor din România, Uniunea Polonezilor din România "Dom Polski", Uniunea Ucrainenilor din România, se arată în Monitorul Oficial.

Acest prim parlament postcomunist număra 515 membri, dintre care 396 de deputaţi (387 aleşi şi 9 desemnaţi de minorităţile naţionale) şi 119 senatori (118 reprezentând o formaţiune politică şi unul, independent).

Durata mandatului acestui Parlament a fost de doi ani, în perioada 1990-1992, el funcţionând ca Adunare Constituantă. Senatorii şi deputaţii aleşi s-au întrunit, pentru prima oară, în şedinţe separate de lucru, la 9 iunie 1990. Conducerile celor două camere au fost alese la 18 şi 19 iunie 1990: Alexandru Bârlădeanu- preşedinte al Senatului, respectiv Dan Marţian- preşedintele Adunării Deputaţilor.

Primul Parlament a elaborat legea fundamentală a ţării. Constituţia a fost adoptată la 21 noiembrie 1991 şi aprobată prin referendum naţional la 8 decembrie, acelaşi an.

Citeste si: Ziua Eroilor 2022: Ce semnificaţie are ziua de 21 mai?


Abonează-te pe

Partenerii nostri
kanald.ro
Horoscop chinezesc weekend 2-3 iulie 2022: Zodiile care uită de dezamăgire și... Horoscop chinezesc weekend 2-3 iulie 2022: Zodiile care uită de dezamăgire și suferință! Noroc și bunăstare vor aduce primele zile din Luna Caprei de Foc
kfetele.ro
A murit Peter Imre! „Drum lin, fratele meu mai mare!” A murit Peter Imre! „Drum lin, fratele meu mai mare!”
spotmedia.ro
Povestea impresionantă a lui Technoblade, cel mai bun jucător de Minecraft care a murit... Povestea impresionantă a lui Technoblade, cel mai bun jucător de Minecraft care a murit la 23 de ani
spotmedia.ro
Lunile din an în care e mai mare riscul de avort Lunile din an în care e mai mare riscul de avort
b1.ro
Peter Imre, fostul director general de la Adevărul Holding, s-a stins din viață Peter Imre, fostul director general de la Adevărul Holding, s-a stins din viață
ziareonline.ro
Avocado, darul lui Dumnezeu pentru femei Avocado, darul lui Dumnezeu pentru femei
infoactual.ro
Europarlamentarul liberal Rareş Bogdan renunță la scandalul din coaliție, stabilitatea... Europarlamentarul liberal Rareş Bogdan renunță la scandalul din coaliție, stabilitatea este mai importantă acum
evz.ro
Cum a fost surprins David Popovici după ce a devenit dublu campion mondial. Ipostază... Cum a fost surprins David Popovici după ce a devenit dublu campion mondial. Ipostază neașteptată pentru sportivul român
doctorulzilei.net
Cum știi că nu mănânci destule proteine. Cinci semne ale deficitului Cum știi că nu mănânci destule proteine. Cinci semne ale deficitului
romaniatv.ro
Cătălin Botezatu a ajuns de urgență la spital. Diagnosticul crunt pus de medici Cătălin Botezatu a ajuns de urgență la spital. Diagnosticul crunt pus de medici
Clipul zilei pe stirilekanald.ro:
Te-ar putea interesa si