5 lucruri mai puțin cunoscute despre Mănăstirea Zamca din Suceava

Vă prezentăm 5 lucruri mai puțin cunoscute despre Mănăstirea Zamca din Suceava

Mănăstirea Zamca, una dintre cele mai reprezentative construcții medievale din Suceava, are o istorie bogată și adesea trecută cu vederea în detaliile sale esențiale. Construită în secolul al XVII-lea de comunitatea armeană din Moldova, acest edificiu fortificat adăpostește nu doar povești spirituale, ci și istorii militare, culturale și arhitecturale deosebite. Iată cinci lucruri mai puțin cunoscute despre acest ansamblu monumental:

1. Zidurile de apărare au fost ridicate de trupele regelui polonez Ioan Sobieski

Puțini știu că fortificațiile de pământ care înconjoară Mănăstirea Zamca nu sunt creația armenilor, ci a trupelor poloneze conduse de regele Ioan III Sobieski. În anul 1691, în timpul unei campanii antiotomane, acesta a stabilit aici o garnizoană militară. Cu această ocazie, polonezii au construit un val de pământ și un șanț de apărare în jurul zidurilor mănăstirii – structură care se mai păstrează parțial și astăzi. Denumirea „Zamca” provine din polonezul zamek („cetate”).

Citește și: Cel mai accesibil traseu montan din Maramureș: Cum ajungi la Lacul Știol?

2. Trei frați armeni sunt considerați ctitorii mănăstirii

Tradiția armeană păstrează amintirea celor trei frați ctitori: Hagop, Auxent și Grigor. Fiecare dintre ei a contribuit la ridicarea unui element-cheie al ansamblului: Hagop ar fi construit capela din vest (Sf.

Hagop), Auxent a ridicat biserica principală (Sf. Auxentie), iar Grigor a construit paraclisul din turnul-clopotniță (Sf. Grigore). Astfel, Mănăstirea Zamca nu este doar un monument de cult, ci și un simbol al solidarității unei comunități strămutate.

3. A fost reședința episcopului armean din Moldova în secolul al XVII-lea

În clădirea de pe latura vestică a mănăstirii, care astăzi adăpostește paraclisul, și-a avut sediul în secolul al XVII-lea episcopul armean al Moldovei. Un document rar din 1624 menționează că episcopul Hazar din Pápert era „starețul mănăstirii Sf. Axente și episcop al Țării Vlahilor”, confirmând importanța Zamcăi ca centru religios major pentru armenii din întreaga regiune.

Citește și: Satul din județul Suceava care atrage turiștii ca un magnet: Este un renumit centru de artă populară

4. Ritualul străvechi „Madach” s-a păstrat până în secolul XIX

Unul dintre cele mai puțin cunoscute obiceiuri armenești era Madach – o jertfă comunitară în care carnea unor vite sacrificate era împărțită săracilor. Deși are origini precreștine (un tribut adus zeiței păgâne Anahit), acest ritual a fost păstrat și adaptat în tradiția creștină armeană. La Zamca, el era practicat de Sfântul Auxentie, când armenii organizau o colectă pentru a cumpăra animale sacrificate în curtea mănăstirii.

5. A fost folosită ca depozit de muniție de autoritățile austriece

După anexarea Bucovinei de către Imperiul Habsburgic în 1775, Mănăstirea Zamca a fost secularizată și transformată de administrația austriacă într-un depozit de muniție. Astfel, lăcașul religios a fost privat de funcția sa spirituală pentru mai bine de 50 de ani, fiind retrocedat armenilor abia în 1827, după procese îndelungate.