exclusiv: Ce ar însemna pentru români o taxă mai mare pe proprietate și cine ar fi lovit cel mai tare: între corectitudine și povară financiară. Avocatul Adrian Cuculis explică: „Dacă le calculezi pe 100 de ani, dai casa statului”

În România, taxarea proprietății nu e ceva nou. Fiecare proprietar de locuință plătește, an de an, o sumă către primărie, un impozit local calculat în funcție de tipul, suprafața și valoarea imobilului. Este însă vorba despre sume relativ mici, în comparație cu alte țări europene.

În ultima, pe fondul deficitului bugetar și al presiunilor legate de lipsa banilor, ideea reformării acestor taxe a revenit constant în atenție. Întrebarea esențială nu este dacă taxarea va fi modificată, ci cum anume și ce efecte va avea asupra milioanelor de români care dețin o locuință.

O taxă care poate ajunge să apese greu asupra oamenilor obișnuiți

O eventuală creștere a taxelor pe proprietate ar putea afecta profund viața de zi cu zi a unei părți importante a populației.

Deși, teoretic, măsura ar putea viza doar proprietățile de lux sau pe cei care dețin mai multe locuințe, în practică există riscul ca povara fiscală să fie resimțită și de oameni obișnuiți, care dețin o singură locuință – adesea moștenită sau cumpărată cu mari sacrificii.

Citește și: Guvernul sub lupa Comisiei Europene: Deficitul pe 2024, mai mare decât estimările oficiale. Analiștii avertizează că urmează creșteri de taxe: "Cea mai importantă și care va afecta pe toată lumea este creșterea TVA-ului"

O familie care locuiește într-o casă într-un oraș mare sau într-un apartament într-o zonă cotată ar putea ajunge să plătească taxe de câteva mii de lei pe an, dacă schema de impozitare va fi ajustată drastic. Situația devine și mai dificilă pentru persoanele în vârstă sau pentru cele cu venituri reduse, care au moștenit o proprietate dar nu au resursele necesare pentru a susține o eventuală creștere a impozitelor.

Avocatul Adrian Cuculis atrage atenția, în exclusivitate pentru stirilekanald.ro, că taxarea pe dimensiunea proprietății se face deja în România, într-o formă mai simplă, dar funcțională: „Cu cât e mai mare imobilul, cu atât plătești mai mult. Să ajungem la o suprataxare, însă, cred că ține deja de dorința clară a statului de a strânge bani la buget. Vom ajunge cu taxele atât de mari încât, teoretic, o să le considerăm ca fiind rechiziționate, nu plătite.

Dacă le calculezi pe 100 de ani, e ca și cum i-ai da casa statului.”

Problema devine și mai delicată în cazul persoanelor în vârstă care locuiesc în case mari, dar vechi, uneori dărăpănate – moștenite din familie și greu de întreținut. În astfel de cazuri, spune avocatul Adrian Cuculis, o eventuală taxare uniformă, fără diferențiere, ar putea fi considerată injustă și chiar neconstituțională: „Nu poți să iei totul la grămadă.

Dacă nu se face o decelare clară, dacă nu se ține cont de condiția economică a proprietarului, măsurile vor putea fi contestate. Trebuie gândite în mod echitabil, astfel încât să nu-i lovească tocmai pe cei care sunt deja vulnerabili.”

Citește și: Unde sunt banii românilor, când statul strânge cureaua? Ilie Bolojan a publicat sumele de la Cotroceni. Economistul Adrian Negrescu avertizează: "Toate aceste cheltuieli le vom deconta din a doua parte a anului sub formă de taxe și impozite noi"

Și economistul Aurelian Dochia avertizează asupra riscurilor, în special în lipsa unor criterii clare de aplicare: „Sunt venituri la administrațiile locale și aici sunt afectați toți cei care au proprietăți, mai ales cei cu proprietăți mari. Nu știm în ce măsură creșterile astea sunt generale sau includ anumite tipuri de proprietăți sau anumite tipuri de valori imobiliare. Urmează să vedem, dar oricum și asta va afecta o bună parte din populație.”,

a spus economistul pentru stirilekanald.ro.

De ce susțin unii această reformă și cum poate fi ea aplicată corect

Pe de altă parte, există argumente solide în favoarea unei reforme a taxării proprietății. Una dintre ele ține de echitate fiscală: dacă cineva deține mai multe imobile sau terenuri valoroase, este firesc, spun unii economiști, să contribuie mai mult la bugetul public. În plus, taxele pe proprietate sunt considerate una dintre cele mai stabile surse de venit pentru stat, nefiind influențate de fluctuațiile de pe piața muncii sau de ciclurile economice.

Citește și: Ce înseamnă, de fapt, stimulentele financiare anunțate de Ministerul Finanțelor pentru românii care achită taxele la termen. Economistul Adrian Negrescu explică: "Bonificația asta se topește în inflație, nu câștigi absolut nimic"

Totodată, o astfel de taxă poate avea și un efect de reglare a pieței: poate descuraja acumularea de locuințe goale, păstrate doar pentru speculă, și poate stimula folosirea eficientă a terenurilor urbane. În loc să rămână abandonate, clădirile și spațiile neutilizate ar deveni, prin presiunea fiscală, fie renovate, fie vândute, fie repuse în circuitul economic.