Avertismentul medicilor: NU mai mâncaţi murături dacă suferiţi de aceste boli!

• Contraindicaţii castraveţii muraţi
• Murături în oţet vs. murături în saramură

Contraindicaţii murături: În ciuda efectelor benefice, murăturile sunt interzise celor cu afecţiuni renale severe sau celor cu hipertensiune.

Una dintre murăturile cel mai des consumate este varza murată. Este un aliment probiotic şi conţine substanţe anticancerigene, hepatoprotectori, vitaminele A, C, E, zinc, fibre alimentare care combat constipaţia şi detoxifică colonul. În varza murată se mai găsesc potasiu, magneziu şi calciu. Varza murată este recomandată mai ales atunci când consumaţi mâncăruri din carne grasă, pentru că uşurează digestia proteinelor şi grăsimilor animale.

Contraindicaţii castraveţii muraţi

Castraveţii muraţi au puţine calorii, au o încărcătură glicemica mică şi conţin caroten, acid folic şi calciu.

Însă, persoanele care suferă de hipertensiune arterială trebuie să-i consume în cantităţi mici şi să-i spele de sare înainte de masă.

Citeste si: Avertismentul medicilor: NU mai mâncaţi VINETE dacă suferiţi de aceste boli!

Contraindicaţii murături: „În procesul natural de fermentaţie nu doar că se produc vitamine, ci se biodisponibilizează mineralele şi fibrele alimentare din castraveţi. Vitaminele naturale existente în castraveţi nu sunt distruse, deoarece produsul nu este tratat termic”, potrivit doctormenci.ro.

Citeste si: Vouchere de 750 de lei și de 2.000 de lei pentru români! Cine sunt beneficiarii şi ce condiţii trebuie să îndeplinească- kanald.ro

Citeste si: Cum se înțelege Maria Cârneci cu soția fiului ei? „O fată pe care nu o consider noră”- wowbiz.ro

Castraveţii în saramură se păstrează într-un loc întunecos şi uscat, la temperaturi de 10-15 grade pentru a se declanşa procesul natural de fermentaţie acido-lactică.

Citeste si: Adevărul despre varza de Bruxelles pe care nimeni nu îl spune

Castraveţii muraţi pot fi consumaţi ca atare, între mese, sau ca garnitură la mâncărurile din carne ori legume, precum fasole, mazăre, năut, linte, soia. Murăturile asortate din conopidă, varză albă şi roşie, gogonele, castraveţi, vinere, ardei iuţi, morcovi şi usturoi se recomandă persoanelor sănătoase, alături de diverse feluri de mâncare din carne, deoarece uşurează digestia.

Murături în oţet vs. murături în saramură

Contraindicaţii murături: Legumele murate în oţet au o valoare nutriţională mai slabă decât murăturile care nu au fost tratate termic. În plus, ele pot irita sistemul gastrointestinal.

Gogoşarii în oţet nu sunt murături, ci conserve. Murăturile sunt legume care trec printr-un proces de fermentaţie acido-lactică în timpul căreia se generează diferite substanţe biologic active, precum vitamine sau acid lactic.

Citeste si: „Cristi a fost cel care m-a încurajat și mi-a spus tot timpul că se va întâmpla, să am încredere și răbdare.” Ce a făcut Cristi Borcea când a aflat că va fi din nou tată!- kfetele.ro

Citeste si: Un bărbat a rămas șocat după descoperirea făcută în podul casei. A pozat totul și a arătat peste ce a putut să dea- radioimpuls.ro

Citeste si: Cum sa-ti detoxifici organismul cu suc de sfecla in doar patru saptamani

Contraindicaţii murături:  Murăturile îmbunătăţesc digestia, stimulează detoxifierea şi întăresc sistemul imunitar. Persoanele care vor să pregătească totuşi şi legume conservate în oţet ar fi bine să folosească sare brută, neiodata, şi oţet natural de fermentaţie obţinut din vin, nu prin diluarea acidului acetic de sinteză. Persoanele sănătoase pot consuma frecvent murături, mai ales dacă sunt preparate cu mai puţină sare, conform oradestiri.ro.