Creșterea uriașă a monedei euro, de săptămâna trecută, a început să își pună deja amprenta în economie.
„Prețul medicamentelor va crește, antreprenorii și-au pus investițiile pe pauză, iar dobânzile au explodat. Acum ne împrumutăm de trei ori mai scump decât ceilalți europeni, chiar dacă moneda națională dă semne de stabilizare.”, a spus Cosmin Cernat.
Euro a scăzut ușor astăzi, atingând pragul de 5, 09 lei, dar în continuare este cu mult peste nivelul de acum o săptămână, de 4,97 de lei.
„Pentru noi, care avem nevoie lunar să luăm tratament, să luăm medicamente, e greu. Între 8 și 1000 de lei pe lună, așa mă costă medicamentele.”, a spus un bătrân.
Medicamentele ar putea suferi o scumpire de 10%.
„Sunt medicamentele care se eliberează fără prescripție medicală, deci fără rețetă.
Antreprenorii au fost luați prin surprindere de devalorizare a bruscă a leului și au fost nevoiți să își pună planurile pe pauză. Aceștia așteaptă deznodământul alegerilor prezidențiale ca să poată face următorul pas.
„Într-adevăr, și afacerea mea este afectată. Văd că a scăzut destul de mult și asta și datorită oamenilor care sunt un pic mai atenți la cheltuielile pe care le au, în special cu reparațiile la mașini. Deja a început să reflecte în prețul pieselor.”, a spus Maria Crețu, directorul unui service.
A treia lovitură vine din creșterea dobânzilor. ROBOR la trei luni a crescut în doar cinci zile de la 5,9% la 7,31%.
La un credit de 250 de mii de lei cu dobândă variabilă și luat pe o perioadă de 30 de ani, rata a crescut cu 250 de lei în câteva zile.„ După ce că avem niște rate mari, niște dobânzi foarte mari deja, dacă vrem să ne izolăm, dacă vrem naționalism, suveranism și așa mai departe- și lucrul ăsta vine la pachet cu acest suveranism, un factor de risc mai mare care va trebui să fie luat în considerare în calculul dobânzilor.”,
Acum ne împrumutăm la dobânzi de trei ori mai mari decât ceilalți europeni. Dobânda cheie a BNR e de 6,5%, mult peste zona euro, unde este de 2,49%. Nu este de mirare de ce creditele au devenit o povară. Românii stabiliți în Italia, spre exemplu, spun că diferențele sunt majore.
„Situația creditelor aici, în Italia, este mult mai avantajoasă față de cea din România.
În schimb, țara noastră se poate compara cu Republica Moldova, Ungaria, dar și Tanzania și Nepal în ceea ce privește dobânda de politică monetară.
Spre comparație, cele mai mici dobânzi sunt în țări precum Elveția și Japonia, iar cea mai ridicată în Venezuela. Ca să ajungem la cifre mai mici, printre altele, trebuie redus deficitul uriaș lăsat de guvernarea anterioară.„Finanțarea acestui deficit este o problemă delicată pentru noi și, deci, parte de combinație de scăderi, de cheltuieli... și sper să nu fim în situația, dar este posibil, să avem și măsuri de creștere a unor taxe și a unor impozite”, a spus Ilie Bolojan.
În 2024, România a avut un deficit bugetar de 9,3% din PIB. Ținta agreată cu specialiștii de la Comisia Europeană pentru finalul acestui an este de 7%.
