Curiozități despre cutremurul din 1977. În mai puțin de un minut, România s-a transformat într-un peisaj apocaliptic

Vă prezentăm o serie de curiozități despre cutremurul din 1977! În mai puțin de un minut, România s-a transformat într-un peisaj apocaliptic

Vineri, 4 martie 1977, România a fost lovită de unul dintre cele mai devastatoare cutremure din istoria sa. Într-o seară aparent obișnuită, cu luna plină pe cer și semnele primăverii răspândindu-se în natură, nimic nu prevestea catastrofa ce urma să aibă loc. La televizor rula filmul bulgăresc Dulce și Amar, iar Nicolae Ceaușescu se afla la un dineu oficial în Nigeria.

O forță distructivă echivalentă cu 10 bombe atomice

La ora 21:22, un seism cu magnitudinea de 7,2 grade pe scara Richter a zguduit România. Cutremurul s-a manifestat atât pe verticală, cât și pe orizontală, în direcțiile nord-sud și est-vest. Epicentrul a fost în zona Vrancea, la o adâncime de aproximativ 110 km, iar planul de rupere a straturilor geologice a fost de circa 60°. Primele date despre seism au fost înregistrate de stația seismică din Golden, Colorado (SUA).

Energia eliberată a fost echivalentă cu explozia a 10 bombe atomice de tipul celei aruncate asupra Hiroshimei.

55 de secunde de groază

În mai puțin de un minut, România s-a transformat într-un peisaj apocaliptic: pereți prăbușiți, geamuri sparte, incendii izbucnite. Oamenii au reacționat diferit: unii au fugit pe scări sau spre ieșiri, alții au rămas paralizați de teamă. Din cauza șocului, unele femei însărcinate au născut prematur.

Alții, în disperare, s-au aruncat de la etaj.

Citește și: Când s-ar putea produce următorul cutremur devastator în România? Specialiștii au făcut dezvlăuiri despre magnitudinea acestuia

Reacția lui Nicolae Ceaușescu

Aflat în Nigeria, Ceaușescu a fost informat de cutremur și dineul oficial a fost întrerupt. Primele informații sugerau un seism de 10 grade și distrugerea totală a Bucureștiului.

Liderul comunist a cerut detalii exacte, a dat primele ordine și a instituit starea de necesitate. A doua zi dimineață, la ora 8:15, avionul prezidențial ateriza pe Aeroportul Otopeni.

Dezastrul din București

Capitala a fost cel mai afectat oraș: 32 de blocuri și clădiri mari s-au prăbușit, iar peste 130 au fost grav avariate. Printre clădirile distruse se numără cele de la Lizeanu- colț cu Ștefan cel Mare, Continental-Colonadelor, Dunărea, Scala, Casata și Nestor.

Printre victime s-au numărat personalități precum actorul Toma Caragiu, regizorul Alexandru Bocăneț, cântăreața Doina Badea (împreună cu familia), poeta Veronica Porumbacu, criticul Mihai Petroveanu, poetul A.E. Baconsky și soția sa. Scriitorul Romulus Rusan a fost găsit în viață sub dărâmături, iar Alexandru Ivasiuc a murit lovit de o piatră în fața blocului Scala.

Alte orașe grav afectate

Alte orașe grav afectate au fost:

• Zimnicea: 175 de case prăbușite, 523 grav avariate, 4.000 de persoane sinistrate.
• Craiova: 550 de clădiri avariate, inclusiv Muzeul de Artă, Universitatea și Biblioteca județeană.
• Vaslui: 7 morți, numeroase clădiri avariate.
• Ploiești: 200 de locuințe distruse, alte 2.000 grav afectate.
• Buzău: Aproximativ 1.900 de clădiri avariate.

Regiunile din Transilvania și Dobrogea au fost mai puțin afectate.

Citește și: Cel mai mare cutremur din România nu a fost în 4 martie 1977, când au murit peste 1.500 de oameni. S-a simțit la Moscova și Istanbul

Bilanțul final al cutremurului a fost devastator:

• 1.570 de morți
• 11.300 de răniți
• 32.900 de locuințe prăbușite sau grav avariate
• 35.000 de familii rămase fără adăpost
• 763 de unități economice afectate
• Pagube de 10 miliarde de lei

Operațiunile de salvare au fost intense și s-au desfășurat zi și noapte. Specialiști din Elveția, însoțiți de câini dresați pentru misiuni de salvare, au fost aduși pentru a ajuta. Supraviețuitori au fost găsiți și la 11 zile după cutremur. Un caz remarcabil este cel al lui Sorin Crainic, un tânăr de 19 ani, salvat după 250 de ore petrecute sub ruinele blocului Continental.