Datorita investitiilor in reteaua de canalizare, Bucurestiul a evitat o catastrofa lacustra

Analiza evenimentului pluvial din intervalul 02/07/2017, 21:30 – 04/07/2017, 09:00 (35:30h).

Author: V.P. marți 04 iulie 2017 , 17:00

DISTRIBUIE
acest articol
DIMENSIUNE
TEXT ARTICOL
Aa - Aa+

O scurtă concluzie asupra evenimentului pluviometric:

- cantitatea medie de precipitaţii în 33 de ore a fost de peste 89 l/ mp ce reprezintă mai mult decât media normală a lunii iulie care este de 60 l/mp. Au fost zone cu 80- 100 l/ mp.

- a fost o ploaie cu probabilitatea de aparitie de peste o dată la douăzeci de ani;

- debitul maxim evacuat a depasit 246 mc/s (adica cu mult mai mare decat debitul mediu multianual al raului OLT – 190 mc/s);

- volumul de apa tranzitat prin sistemul de canalizare al oraşului şi caseta de sub Dambovita fost de peste 11.7 milioane mc de apă, egal cu valoarea maxima a volumului acumularii de la Lacul Morii.

- Apa Nova – Compania de Ape Bucuresti a rezolvat peste 800 de probleme semnalate in decurs de aproximativ 20 de ore, actionand cu toate utilajele si echipele operationale.

- TOATE pasajele aflate in administrarea ANCAB au fost functionale si s-a reusit evitarea inundatiilor

- Toate acumularile de apa de pe artere au fost solutionate in decurs de cateva ore.

- Reteaua de canalizare a facut fata, chiar daca la limita intrarii sub presiune

In cazul unor asemenea evenimente pluviale, care depasesc cu mult estimarile multi-anuale (care stau la baza dimensionarii retelei de canalizare), au loc acumulari de apa si inundatii in orice capitala a lumii – o scurta verificare

in presa internationala va furniza numeroase exemple.

De asemenea, acumularile se pot produce si din cauza inclinatiei unor strazi sau a nerespectarii normelor de executie a trotuarelor, bordurilor, unor constructii etc.

Nici un oras, primarie sau companie privata nu isi permite investitii de miliarde de Euro si blocarea pentru ani de zile a traficului, pentru a redimensiona reteaua de canalizare, in baza fenomenelor considerate exceptionale, concentrandu-se in schimb pe optimizarea si modernizarea retelei existente si pe intretinerea corecta.

Prin urmare, aceste evenimente nu pot fi nici prevenite, nici oprite, iar activitatea ANCAB s-a concentrat pe limitarea efectelor prin masuri specifice si pe interventie prompta, urmarind 3 directii:

  • Masuri luate preventiv, in momentul informarilor emise de ANM (1 si 2 iulie), in coordonare cu ANAR (Administratia Nationala a Apelor Romane) si cu PMB. Cele mai importante au fost masurile hidro-mecanice, menite a controla intrarile de apa si evacuarile pluviale.
  • Interventie prompta in timpul evenimentului pluvial, in baza sesizarilor cetatenilor, a indicatiilor primite din partea PMB si a Politiei Rutiere si a propriilor constatari. Iata un grafic cu evolutia interventiilor:

Programul de investitii derulat de ANCAB, precum si intretinerea retelei de canalizare. Sunt numeroase exemple, care au rezolvat majoritatea zonelor problematice ale Capitalei, vom aminti doar unul: gândită să preia apa uzată adusă de restul colectoarelor şi să o transporte la staţia de epurare de la Glina, caseta de sub Dâmboviţa a fost construită în anii 1980, iar din anii 1990 nu a mai fost deloc întreţinută, până ce a fost transferată în exploatarea Apa Nova în anul 2011. Până atunci, din cauza lipsei de lucrări de întreţinere, caseta şi-a redus capacitatea de transport a apelor colectate la aproximativ 47% din capacitatea maximă pentru care a fost proiectată. Exploatarea incorectă atât de mult timp a însemnat şi faptul că readucerea la gradul optim de funcţionare nu a fost deloc un proces simplu, in 2015 ANCAB reusind aducerea casetei la capacitate maximă. Ganditi-va ce ar fi insemnat, la ploaia de acum, ca aproape jumatate din volumul evacuat de 11 milioane metri cubi, sa ramana pe strazile orasului.

 

Nu în ultimul rând, e vorba şi de faptul că instituţiile implicate în mentenanţa sistemului şi în intervenţii au învăţat să lucreze mult mai bine împreună.

Pentru că principalele probleme au început a fi rezolvate, în ultima perioadă s-au putut constata şi alte aspecte, trecute cu vederea. De exemplu, s-a intervenit mult pentru evacuarea apei din subsolurile unor imobile. Multe dintre acestea nu aveau instalată clapetă anti-refulare, motiv ce a dus la inundarea lor.

Acestea se poziţionează pe instalaţia interioară de canalizare, ce aparţine proprietarilor de clădiri, fiind în sarcina acestora, încă de la faza de proiectare a clădirii (tinand cont de poziţia imobilului faţă de reţeaua publică de canalizare).

ANCAB derulează un program gratuit de consiliere a proprietarilor de imobile pentru montarea corectă a acestor dispozitive.

 

 


Abonează-te pe

Clipul zilei pe stirilekanald.ro:
Te-ar putea interesa si