Se tot vorește despre Halloween că e o sărbătoare împrumutată de la americani, dar știai că și românii au câteva obiceiuri asemănătoare la data când este sărbătorită Ziua Morţilor?
De origine celtică, această sărbătoare preluată astăzi de multe popoare din lumea occidentală, s-a răspândit în secolul al XIX-lea prin intermediul imigranților irlandezi din Statele Unite ale Americii.
Este sărbătorită în noaptea de 31 octombrie, deși în unele țări data sărbătorii variază — de exemplu, în Suedia este sărbătorită în prima sâmbătă din noiembrie. Numele provine din limba engleză, de la expresia All Hallows’ Even, numele sărbătorii creștine a tuturor sfinților, sărbătoare cu care Halloween-ul a devenit asociat în țările unde predomină creștinismul occidental — catolic și protestant, deoarece în aceste culte creștine ziua tuturor sfinților este sărbătorită pe 1 noiembrie.
Halloween-ul 2021 va avea loc duminică, 31 octombrie. Tradiția își are originea odată cu vechiul festival celtic Samhain, când oamenii aprindeau focuri și purtau costume pentru a îndepărta fantomele. În secolul al VIII-lea, Papa Grigore al III-lea a desemnat data de 1 noiembrie ca un moment pentru a onora toți sfinții.
Citeste si: Machiaj de Halloween: Trei idei geniale pentru fete şi băieţi
Citeste si: Mercur retrograd 2022: Patru momente de cumpănă pentru zodii
Halloween-ul în Romnânia, „Ziua Morților‟ din Transilvania
Etnologii susţin că „Ziua Morţilor“ sărbătorită la 1 noiembrie este un obicei citadin care nu a ajuns în multe sate din Transilvania. Pomenirea morţilor se face în anumite zone rurale primăvara şi constă în pomenile date în curtea bisericilor sau obiceiul de a aşeza pe prispa casei o bucată de pâine, o cană cu apă şi o lumânare aprinsă.
Citeste si: Sărbătoare 1 noiembrie 2021: Sfinţii doctori fară de arginti Cosma şi Damian
Obiceiul de „Luminaţie”, care costă în aprinderea de lumânări pe morminte pentru pomenirea celor trecuţi în nefiinţă, în noaptea de 1 noiembrie, a fost împrumutat, la mijlocul secolului trecut, de la catolici.
Etnologii spun că este vorba de un obicei citadin din Ardeal şi Banat, care treptat s-a răspândit şi în zona rurală.