Istoria Garii de Nord din Bucuresti. A fost construita din ordinul Regelui Carol, a supravietuit bombardamentelor, iar Ceausescu si-a dorit sa o darame. Nimeni nu iti va spune povestile astea

Gara de Nord din Bucuresti este cea mai mare statie feroviara din Romania. Aceasta a fost inaugurata pe 13 septembrie 1878, dupa 4 ani de constructie, din 10 septembrie 1868, cand a fost pusa prima piatra de temelie pe un loc ales de domnitorul Carol I. Initial statia a fost numita Gara Targovistei (pentru ca strada numita astazi Calea Grivitei se numea pe acea vreme Calea Targovistei), si oamenii puteau beneficia de circulatie feroviara doar pe linia Roman-Galati-Bucuresti-Pitesti.

Initial, aceasta statie nu era conceputa pentru a deveni principal gara Bucurestiului. Insa, cu trecerea anilor, aceasta devine cel mai important nod feroviar atat al Capitalei, cat si al Romaniei. Construita intre anii 1868-1972, cladirea are forma de U si contine doua corpuri paralele legate de un al treilea corp dispus perpendicular. De-a lungul timpului, edificiul a suferit insa diverse modificari.

Cladirea garii, alaturi de peroane si linii, a fost construita dupa planurile Ministerului Lucrarilor Publice, de Consortiul Stroussberg, si a purtat, la inceput, numele de Gara Targovistei.

In anul urmator, Consortiul a dat faliment, iar statul a cumparat actiunile sale. Astfel, a devenit principalul proprietar al zonei garii si al liniilor adiacente, infiintand, totodata, un Consiliu pentru administrarea sa.

Cladirea de calatori avea parter si etaj, si era formata dintr-un pavilion central cu doua turnuri care exista si astazi. Fatada principala era orientata de-a lungul Caii Targoviste. Intrarea se facea direct din Calea Targovistei, si, in fata, era o gradina cu o alee centrala numita ''curtea calatorilor''.

In perioada 1895-1896 a fost construita o noua aripa a garii, prevazuta si cu un "salon regal", restaurat in forma originala din timpul lui Carol I, si inaugurat la 1 decembrie 2013, de catre principesa Margareta si principele Radu.

Gara de Nord a fost modernizata si marita, in anii 1930-1932, cand s-au facut mai multe lucrari: cele noua peroane au fost legate, la capat, printr-un peron transversal (lung de 200 m si lat de 23 m), s-a construit frontonul dinspre sud, si s-a realizat sistematizarea liniilor de primire/expediere a trenurilor, marindu-se numarul lor,

de la 10 linii la 16 linii (doua din ele vor fi desfiintate ulterior).

Zona Garii de Nord, inclusiv cladirea, sufera importante distrugeri (aripa sudica a garii, linii si macazuri) in bombardamentele intense asupra Bucurestiului din timpul celui de-Al Doilea Razboi Mondial. Cladirea a ramas in picioare, si a reusit sa ramana, pana in prezent, trecand peste o demolare programata pentru 1992, de fostul lider comunist Nicolae Ceausescu, care voia sa construiasca o noua gara la marginea capitalei.

Impresionanta cladire a garii este inclusa in Lista Monumentelor Istorice din Romania avand codul B-II-m-B-18803. Ultimele lucrari de reabilitare a cladirii Garii de Nord au avut loc intre anii 1997 si 1999, si au constat in modernizarea salilor de asteptare, a sistemelor de afisaj video, montarea de tamplarie termopan, inaltarea peroanelor la nivelul podelei vagoanelor, introducerea biletelor de peron etc.Cu toate ca, dupa 1990 numarul calatorilor a scazut treptat, Gara de Nord din Bucuresti ramane un punct important pe harta feroviara a Romaniei, dar si a Europei.

In prezent, peste 200 de trenuri sosesc si pleaca din gara, avand legaturi catre toate marile orase ale tarii, dar si catre importante orase europene precum Munchen, Viena, Budapesta, Frankfurt, Venetia, Berlin sau Istanbul.

Sursa: descopera.ro