Klaus Iohannis a contestat la Curtea Constituţională legea care vizează educaţia sanitară în şcoli

Preşedintele Klaus Iohannis a atacat, miercuri, la Curtea Constituţională actul normativ prin care s-au adus modificări Legii nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului.

G.B., miercuri 24 iunie 2020 , 19:00

klaus iohannis educație sanitară în școli
DISTRIBUIE
acest articol
DIMENSIUNE
TEXT ARTICOL
Aa - Aa+

In articol:

Legea, adoptată de Camera Deputaţilor în 3 iunie, a introdus numeroase modificări faţă de forma adoptată de Senat, inclusiv înlocuirea termenului de ”educaţie sexuală” cu educaţie sanitară”, încălcând principiul bicameralismului. De asemenea, prin aceste modificări, necorelate cu alte prevederi din domeniu, legea devine ”contradictorie, incoerentă şi ininteligibilă”.

”La data de 5 iunie 2020, Parlamentul României a transmis Preşedintelui României, în vederea promulgării, Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului. Prin modul în care a fost adoptată, precum şi prin conţinutul normativ, legea dedusă controlului de constituţionalitate contravine dispoziţiilor art. 1 alin. (3) şi alin. (5) din Legea Fundamentală, precum şi prevederilor art. 61 coroborat cu art. 75 alin. (1), alin. (4) şi alin. (5) prin raportare la art. 73 alin. (3) din Constituţie”, arată şeful statului în sesizarea de neconstituţionalitate.

Klaus Iohannis a contestat la Curtea Constituţională legea care vizează educaţia sanitară în şcoli

Preşedintele Klaus Iohannis a detaliat motivele pentru care consideră că legea este neconstituţională în ansamblul său.

Şeful statului face un istoric al proiectului legislativ, iniţiat de Guvern. Proiectul a fost înregistrat pentru dezbatere şi adoptare la Senat, ca primă Cameră sesizată, fiind prezentat Biroului permanent în data de 24 iunie 2019. În forma iniţiatorului, iniţiativa legislativă conţinea zece articole şi aducea Legii nr. 272/2004 un număr de 40 modificări şi completări.

Legea a fost adoptată tacit de Senat şi a ajuns în Camera Deputaţilor, fiind dezbătută în 3 iunie 2020.

”În calitate de Cameră decizională, Camera Deputaţilor a adoptat legea supusă controlului de constituţionalitate în şedinţa din data de 3 iunie 2020, amendând substanţial fondul reglementării. Astfel, faţă de forma adoptată de Senat, Camera Deputaţilor a adoptat un număr semnificativ mai mare de modificări, respectiv a intervenit legislativ asupra a 63 de texte.

Iniţiativa legislativă avea ca obiect de reglementare: delimitarea mai clară a noţiunii de familie extinsă; introducerea obligatorie a consimţământului copilului care a împlinit 14 ani în ceea ce priveşte stabilirea programului de relaţii personale; clarificarea rolului direcţiilor generale de asistenţă socială şi protecţia copilului în asigurarea măsurilor de protecţie faţă de minorii ai căror părinţi sunt plecaţi din ţară şi faţă de minorii străini neînsoţiţi pe teritoriul României; adăugarea categoriei copiilor solicitanţi de azil la categoriile de copii beneficiari ai Legii nr. 272/2004; creşterea vârstei până la care copiii nu mai pot fi plasaţi în instituţii de tip rezidenţial de la 3 la 7 ani; introducerea posibilităţii desemnării drept persoană care să asigure creşterea şi îngrijirea copilului, pe lângă rudele până la gradul IV şi a persoanelor care fac parte din reţeaua socială a copilului; continuarea procesului de dezinstituţionalizare.

Camera Deputaţilor a adoptat şi modificări care au un obiect de reglementare complet diferit faţă de cel avut în vedere de iniţiator şi, implicit, de cel adoptat de prima Cameră, încălcându-se prevederile art. 75 din Constituţie referitoare la competenţa Camerei decizionale în procedura legislativă”, a precizat Klaus Iohannis.

Citeste si: Dineul corespondenţilor de la Casa Albă, anulat din cauza pandemiei covid-19

Citeste si: Bărbatul care și-a ucis iubita gravidă în accidentul cumplit

Citeste si: Percheziţii în mai multe judeţe pentru destructurarea unei grupări care se ocupa cu comercializarea de parfumuri contrafăcute

Potrivit acestuia, forma adoptată de Camera ”vizează prevederi referitoare la derularea în unităţile şcolare a programelor de educaţie sanitară, precum şi prevederi prin care se impun unele obligaţii atât în sarcina copiilor şi părinţilor, cât şi în cea a cadrelor didactice, personalului auxiliar şi cel administrativ în sensul menţinerii unui climat pozitiv şi incluziv în orice unitate de învăţământ, care să permită tuturor copiilor să fie respectaţi şi acceptaţi”.

”De asemenea, forma adoptată de Camera Deputaţilor instituie prevederi în ceea ce priveşte modul de organizare a unităţilor de învăţământ, prin stabilirea obligaţiei pentru conducerea fiecărei unităţi de învăţământ de a include în regulamentul de ordine interioară mecanisme de prevenire a comportamentelor agresive, de excludere, de luare în derâdere, umilitoare, şi a oricărei forme de violenţă psihologică - bullying.

Totodată, prin modificările aduse de Camera decizională, legea supusă controlului de constituţionalitate instituie obligaţia respectării unui nou principiu care stabileşte un mod inedit de desfăşurare a actului educaţional, prin aplicarea de măsuri nepunitive bazate pe mediere şi dialog şi prin participarea copiilor şi părinţilor în acţiunile şi campaniile derulate în acest sens”, mai reţine şeful statului.

Potrivit acestuia, modificările operate de Camera Deputaţilor trebuiau retrimise la Senat.

klaus iohannis educație sanitară în școli

”Prevederile adoptate de Camera Deputaţilor, trebuiau întoarse şi supuse spre dezbatere şi adoptare Senatului, Cameră care, în acest caz, avea competenţă decizională. Aşadar, legea dedusă controlului de constituţionalitate a fost adoptată cu încălcarea dispoziţiilor constituţionale referitoare la întoarcerea legii, întrucât Camera Deputaţilor a eludat competenţa decizională a Senatului, sustrăgându-i acesteia această calitate”, susţine şeful statului.

Preşedintele Klaus Iohannis se referă şi la încalcarea dispoziţiilor art. 1 alin. (5) din Constituţie, prin nlocuirea termenului de ”educaţie sexuală” cu cel de ”educaţie sanitară”.

”Această terminologie nou introdusă impunea în sarcina legiuitorului modificarea corespunzătoare a tuturor celorlalte prevederi din Legea nr. 272/2004. (...) În al doilea rând, analizând dispoziţiile pct. 10 al art. I din legea criticată, considerăm că articolul nu defineşte noţiunea de „educaţie sanitară”, nerezultând ce reprezintă aceasta, or, potrivit prevederilor art. 25 din Legea nr. 24/2000 pentru elaborarea actelor normative, «în cadrul soluţiilor legislative preconizate trebuie să se realizeze o configuraţie explicită a conceptelor şi noţiunilor folosite în noua reglementare, care au un alt înţeles decât cel comun (...)». De asemenea, apreciem că, în mod corespunzător, situaţia şi considerentele de mai sus se menţin şi cu privire la reglementarea principiului «primordialităţii măsurilor nepunitive bazate pe mediere şi dialog şi al participării copiilor şi părinţilor în acţiunile şi campaniile derulate în acest sens», principiu nou introdus la art. I pct. 12 de legea criticată, însă nedefinit”, mai arată preşedintele.

Acesta afirmă că ”legea criticată, (...) introduce doar o modificare de formă, fără consecinţe în plan juridic, întrucât, din punct de vedere al scopului aceasta este identică cu formularea lit. j) din cadrul aceluiaşi articol”.

”De asemenea, aşa cum este redactat textul lit. i) a art. 46 alin. (3) din Legea nr. 272/2004, în forma legii transmise la promulgare, din redactare nu reiese cu claritate dacă norma stabileşte că programele de educaţie pentru viaţă sunt în vederea prevenirii contractării bolilor cu transmitere sexuală şi a gravidităţii minorelor sau că educaţia sanitară este cea în vederea prevenirii celor de mai înainte. În ipoteza în care norma juridică are în vedere reglementarea primei situaţii, atunci apreciem că respectivele programe reprezintă, în fapt, un program de educaţie pentru sănătate, ceea ce este de natură să instituie un paralelism legislativ între lit. i) astfel cum a fost modificată şi lit. j) din forma actuală a legii, inacceptabil din punct de vedere al respectării normelor de tehnică legislativă”, a mai transmis şeful statului.

Acesta apreciază că, prin eliminarea sintagmei „cel puţin o dată pe semestru”, textul a devenit neclar.

”Astfel, nu reiese cu claritate dacă programa şcolară este modificată în sensul introducerii acestei discipline pe tot parcursul anului şcolar sau, dimpotrivă, este eliminată acea garanţie, instituită iniţial, prin care legiuitorul a urmărit ca programele de educaţie pentru viaţă să fie efectiv puse în practică cel puţin o dată pe semestru, în beneficiul elevilor. Prin eliminarea acestei sintagme nu reiese cu certitudine dacă programele vor avea loc pe întregul parcurs al anului şcolar, o dată pe semestru, o dată pe an sau deloc. Apreciem că această intervenţie legislativă, în realitate, are un efect contrar scopului avut în vedere de legiuitor, cel al asigurării interesului superior al copilului prin participarea acestuia la programe educaţionale”, arată preşedintele.

Acesta se referă şi la acordul scris al părintelui, prevăzut de lege, dar nefiind explicate mpdul în care se obine acesta, ”nerezultând fără echivoc dacă acesta se stabileşte ca etapă premergătoare conceperii măsurilor necesare de către autorităţile mai sus precizate, sau acordul părinţilor este necesar ulterior, cu ocazia implementării acestora”.

Citeste si: Alerta de tsunami dupa un cutremur de 7,5 grade. Un spital de covid a fost evacuat

”De asemenea, apreciem că norma indicată mai sus este lipsită de claritate si previzibilitate în cazul copiilor care au împlinit/împlinesc vârsta de 18 ani pe parcursul desfăşurării anului şcolar. Astfel, este neclar dacă subzistă necesitatea obţinerii acordului părinţilor în vederea participării la programul de educaţie sanitară în situaţia şcolarilor care au dobândit capacitate deplină de exerciţiu, ceea ce este de natură să determine dificultăţi în aplicare.

Având în vedere aceste aspecte, considerăm că textele legislative astfel prevăzute prin legea dedusă controlului Curţii Constituţionale sunt de natură să creeze confuzii în aplicarea normei pentru destinatarii săi, întrucât aceştia se află în imposibilitatea de a identifica norma în vigoare la care să se raporteze. Prin urmare, considerăm că dispoziţiile criticate, nefiind corelate cu celelalte norme aflate în vigoare, sunt lipsite de claritate şi pot da naştere unor situaţii de confuzie, incoerenţă şi instabilitate şi, deci, la imposibilitatea aplicării acestora în practică”, mai arată preşedintele.

”Aşadar, legea supusă controlului de constituţionalitate nu respectă principiul supremaţiei legilor şi nici principiul securităţii raporturilor juridice, în componenta sa referitoare la claritatea şi previzibilitatea legii”, a adăugat acesta.
Un alt aspect criticat este încalcarea dispoziţiilor art. 1 alin. (3) şi alin. (5) din Constituţie.

”Considerăm că soluţia legislativă adoptată pe calea amendamentelor introduse la Camera Deputaţilor şi care au devenit lege nu cuprind o justificare reală socială şi juridică, ci - din contră - aceasta a determinat o reglementare contradictorie, incoerentă şi ininteligibilă, care alterează înţelegerea şi aplicarea legii. În condiţiile în care dispoziţiile lit. j) a alin. (3) al art. 46 din Legea nr. 272/2004 includ, în prezent, în noţiunea de educaţie pentru sănătate şi pe cea de educaţie sanitară, apreciem că aceasta indică cu atât mai mult expresia unei pure voinţe politice care, în lipsa vreunui studiu de impact, a oricărei fundamentări de ordin economic, juridic şi social, rămâne în sfera subiectivităţii”, susţine preşedintele.


Abonează-te pe

Clipul zilei pe stirilekanald.ro:
Te-ar putea interesa si