Numirea Liei Savonea în fruntea ICCJ și funcția lui Mihai Busuioc la CCR, contestate în justiție! De ce cele două mandate s-ar afla în ilegalitate
Contestatarii susțin că numirea Liei Savonea și a lui Mihai Busuioc se află în ilegalitate și că încalcă mai multe proceduri menționate în mod expres în lege.
Comunitatea Declic a anunțat joi că a demarat acțiuni în instanță pentru a contesta procedura de numire a Liei Savonea în funcția de președinte al Înaltei Curți de Casație și Justiție, după ce circa 69 000 de români au semnat petiția „Nu mai promovați judecători toxici”, iar o pondere covârșitoare dintre corespondenții interni ai comunității au susținut această acțiune. Formațiunea susține că numirea ar încălca principiile constituționale și cere blocarea procedurii.
„A fost un moment de răscruce. Am avut de ales între a tăcea și a merge mai departe. Iar cetățenii au fost foarte clari: nu mai acceptă complicitatea și tăcerea. În cadrul Declic, deciziile se iau împreună cu cei care semnează petițiile, iar de această dată direcția a fost aproape unanimă: vom merge în instanță. Legea a fost încălcată, iar consecințele pot fi grave pentru independența justiției”, a declarat Tudor Brădățan, director executiv al Declic, citat în comunicat.
Conform Declic: numirea Liei Savonea în funcția de președinte ICCJ este în afara legii
Declic susține că numirea Liei Savonea are la bază un caracter nelegal, fiind făcută în afara normelor în vigoare, avertizând că numirea a fost făcută la scurt timp după învestirea noului președinte, adică cu circa 3 luni înainte de expirarea mandatului actualului președinte ICCJ.
Conform art.
„Potrivit art. 142 din Legea 303/2022, procedura de desemnare a unui nou președinte poate începe cu cel mult 60 de zile înainte de expirarea mandatului aflat în curs. CSM a declanșat procedura la doar câteva ore după anunțarea câștigătorului alegerilor prezidențiale, cu aproape trei luni mai devreme decât termenul legal”, arată sursa citată.
Citește și: Revoltă în rândul magistraților după noile modificări aduse Legilor justiției
În acest context, Declic sugerează faptul că Lia Savonea, în calitate de șef al ICCJ, va influența în mod semnificativ completurile de 5 judecători care ar trebui să soluționeze dosare de corupție de la cel mai înalt nivel, având, astfel, un cuvânt relevant în interpretarea, după bunul plac, a legilor.
„Va avea influență în formarea completelor care dau interpretări obligatorii asupra legii. Astfel de decizii pot reconfigura radical jurisprudența în domenii vitale precum corupția, protecția mediului sau drepturile sociale. Dacă aceste decizii ajung pe mâna unui grup restrâns și interesat, întregul sistem judiciar riscă să devină un instrument al puterii politice, nu un bastion al dreptății”, se precizează în comunicat.
Amintim că Lia Savonea a fost numită luni, 23 iunie, în funcția de președinte a ICCJ, cu 9 voturi „pentru” și un vot „împotrivă”. Magistrata nu a avut concurență, fiind singura înscrisă pentru acest post.
Numirea lui Mihai Busuioc la CCR, contestată din interiorul partidului S.O.S.
În același timp, partidul S.O.S., prin senatoarea Nadia-Cosmina Cerva, a sesizat Senatul și Curtea Constituțională a României cu privire la validarea lui Mihai Busuioc în funcția de judecător al CCR, conform G4media. Documentul depus sugerează că s-au încălcat două dintre cele trei condiții sine qua non (esențiale), respectiv că nu are vechime de cel puțin 18 ani în cadrul juridic sau în învățământul juridic superior și, implicit, că nu deține pregătirea juridică superioară necesară.
Nadia-Cosmina Cerva cere, astfel, revocarea numirii lui Mihai Busuioc din funcția de judecător CCR, considerând-o „nelegală”, pentru că „ nu îndeplinește condițiile legale pentru ocuparea acestei înalte funcții”. Contestația urmează să fie analizată de către CCR pe data de 1 iulie.
