Simți durere în picioare după câteva minute de mers, iar disconfortul dispare dacă te oprești? Mulți oameni pun acest simptom pe seama oboselii sau a vârstei. De fapt, această manifestare poate indica boala arterială periferică (BAP), o afecțiune care reduce fluxul de sânge către membre, în special către picioare.
Ce este boala arterială periferică?
Boala arterială periferică apare atunci când arterele care duc sângele către picioare se îngustează sau se blochează.
Cauzele și factorii de risc
Ateroscleroza – mecanismul principal
Ateroscleroza se dezvoltă lent. Colesterolul crescut, inflamația și fumatul afectează pereții arteriali. În timp, vasele devin mai rigide și mai înguste. Uneori, pe suprafața acestor depuneri se poate forma un cheag de sânge care blochează brusc circulația. Această situație reprezintă o urgență medicală.
Factori de risc pentru boala arterială periferică
- fumatul – afectează direct pereții vaselor de sânge și accelerează îngustarea lor;
- diabetul – glicemia mare deteriorează arterele și favorizează apariția complicațiilor;
- tensiunea arterială crescută;
- colesterolul mărit;
- excesul ponderal și lipsa mișcării;
- istoricul familial de boli cardiovasculare;
- vârsta peste 50–60 de ani.
Simptomele bolii arteriale periferice
Claudicația intermitentă
Cel mai cunoscut simptom este durerea la mers care dispare în repaus( claudicație intermitentă). De obicei, durerea apare la nivelul gambelor, dar poate fi resimțită și în coapse sau fese. Un exemplu frecvent: mergi 200–300 de metri și simți crampe în gambă. Te oprești câteva minute, durerea dispare, apoi poți continua mersul.
Alte semne care pot apărea
- senzație de picioare reci;
- amorțeală sau furnicături;
- slăbiciune musculară;
- răni care se vindecă greu la nivelul degetelor sau călcâiului;
- modificarea culorii pielii (paloare, roșeață, nuanță violacee).
În stadii avansate, durerea apare și în repaus, mai ales noaptea.
Cum se stabilește diagnosticul?
Diagnosticul corect îți oferă direcția potrivită de tratament. Medicul începe cu o discuție detaliată despre simptome și factori de risc, apoi verifică pulsul la nivelul picioarelor.
Teste uzuale
- indicele gleznă-braț (ABI) – compară tensiunea arterială măsurată la gleznă cu cea de la braț; este un test simplu și nedureros;
- ecografia Doppler – folosește ultrasunete pentru a evalua fluxul de sânge prin artere;
- investigații imagistice avansate – oferă imagini detaliate ale vaselor.
Pentru o analiză precisă a arterelor, medicul poate recomanda o angiografie, metodă care permite vizualizarea clară a zonelor îngustate și stabilirea strategiei terapeutice. Află mai multe informații utile despre această tehnică medicală- angiografie membre inferioare la Memorial Romania.
Nu încerca să te autodiagnostichezi. Simptomele pot semăna cu cele ale altor afecțiuni, cum ar fi problemele articulare sau lombare.
Opțiuni de tratament pentru boala arteriala periferică
Tratamentul se stabilește în funcție de severitatea bolii și de starea ta generală. De cele mai multe ori, medicul combină mai multe abordări.
1. Schimbări în stilul de viață
- renunță la fumat;
- adoptă mersul regulat, sub supraveghere medicală;
- controlează greutatea corporală;
- ține sub control glicemia, tensiunea și colesterolul.
2. Tratament medicamentos
Medicul poate recomanda:
- medicamente care subțiază sângele și reduc riscul formării cheagurilor;
- tratament pentru scăderea colesterolului;
- medicamente pentru tensiune și diabet;
- substanțe care îmbunătățesc circulația la nivelul membrelor.
3. Proceduri intervenționale sau chirurgicale
Dacă simptomele persistă sau apar complicații, medicul poate propune:
- angioplastie – lărgirea arterei cu ajutorul unui balon introdus printr-un tub subțire;
- montarea unui stent – un mic tub metalic care menține artera deschisă;
- by-pass vascular – crearea unei rute alternative pentru sânge, ocolind zona blocată.
Complicații posibile
Fără tratament, afecțiunea poate evolua către ischemie critică de membru. Aceasta înseamnă reducerea severă a fluxului de sânge, cu apariția rănilor care nu se vindecă și a durerii persistente în repaus. În plus, boala arterială periferică poate crește riscul de infarct miocardic și accident vascular cerebral, deoarece procesul de îngustare a arterelor afectează întregul organism. De aceea, evaluarea completă a sistemului cardiovascular este recomandată.
Boala arterială periferică este o afecțiune serioasă, dar frecvent subdiagnosticată, care reflectă îngustarea progresivă a arterelor și reducerea fluxului de sânge către membrele inferioare. Deși simptomele pot părea inițial ușoare, precum durerea la mers care dispare în repaus, evoluția bolii poate duce la complicații severe dacă nu este tratată la timp. Identificarea factorilor de risc, adoptarea unui stil de viață sănătos și controalele medicale regulate joacă un rol esențial în prevenirea progresiei bolii. Prin diagnostic precoce și tratament adecvat, pacienții își pot îmbunătăți semnificativ calitatea vieții și pot reduce riscul complicațiilor cardiovasculare majore.
Disclaimer: Acest articol are un rol pur informativ și nu înlocuiește sub nicio formă sfatul avizat al medicului specialist. Dacă te confrunți cu manifestări posibil asociate acestei afecțiuni, programează-te pentru o investigație medicală amănunțită la Memorial România!
