Amenințările războinice ale Rusiei la adresa Europei sunt tot mai numeroase în ultima perioadă, pe măsură ce SUA au semnalat o distanțare față de foștii parteneri occidentali.
Fostul președinte și premier rus, Dmitri Medvedev, a amenințat Uniunea Europeană cu declanșarea unui război dacă planul de confiscare a activelor rusești din spațiul UE va fi dus până la capăt.
Potrivit vicepreședintele Consiliului de Securitate al Rusiei, va exista un "motiv de război" legitim dacă țările Uniunii Europene vor avansa cu planul de utilizare a activelor rusești înghețate ca garanție pentru un "împrumut pentru reparații” acordat Ucraina.
Medvedev: Fiecare țară UE va avea de suferit
Într-un articol pe Telegram pe 4 decembrie, Medvedev a avertizat că, dacă "nebuna Uniunea Europeană” încearcă să "fure active rusești” și să le folosească pentru a finanța un împrumut pentru Ucraina, Rusia va trata acest lucru ca motiv de război, scrie New Voice of Ukraine.
''Dacă nebuna Uniune Europeană încearcă, în final, să fure active ruse înghețate în Belgia sub aparența unor așa-numite împrumuturi de reparații, Rusia poate vedea această decizie ca echivalentul unui casus belli, cu toate implicațiile aferente pentru Bruxelles și pentru fiecare țară UE'', a spus Medvedev.
Potrivit portavocii lui Vladimir Putin, astfel de acțiuni de confiscare pot reprezenta, în temeiul dreptului internațional, o cauză sau o justificare formală pentru ca un stat să declare război altuia.
Comisia Europeană, cu ochii pe banii rușilor
Comisia Europeană a propus oficial miercuri două modalități de finanțare a ajutorului oferit Ucrainei în următorii doi ani.
Prima este un așa-numit "împrumut de reparații" finanțat din activele rusești înghețate în UE în urma sancțiunilor impuse Rusiei, idee deja prezentată, doar suma fiind acum diferită, în sensul că a fost diminuată de la 140 de miliarde de euro la 90 de miliarde de euro, bani pe care Ucraina ar urma să îi folosească inclusiv pentru a cumpăra arme și muniții necesare
A doua propunere a Comisiei Europene constă în emiterea de datorie comună garantată de bugetul Uniunii Europene, adică de statele membre în mod indirect, pentru a finanța în continuare ajutorul financiar destinat Ucrainei.
Belgia se opune puternic planului UE de confiscare a activelor Rusiei
Premierul belgian Bart De Wever a repetat, miercuri, respingerea de către țara sa a planului asupra căruia insistă Comisia Europeană de a oferi Ucrainei un împrumut finanțat din activele rusești înghețate în UE.
Reacția Belgiei vine în contextul în care majoritatea activelor rusești sunt depuse în micul stat din Vestul Europei și gestionate acolo de societatea financiară Euroclear.
"În condițiile actuale, un împrumut pentru redresarea Ucrainei folosind active rusești înghețate în Belgia nu este viabil", a declarat De Wever la un post de televiziune local.
"Nu-mi pot imagina cum Comisia Europeană ar îndrăzni să confiște de la o companie privată (Euroclear n.red)
împotriva voinței unui stat membru. Este ceva nemaivăzut", a adăugat premierul belgian.
"Multe țări (din UE) tac și eu înțeleg de ce. Toate își dau seama că cererile noastre sunt raționale și rezonabile. Întrebarea este dacă vor putea să le îndeplinească. Până acum, nu au reușit", a mai remarcat liderul guvernului belgian.
Cancelarul Germaniei, Friedrich Merz, susține ca Belgia să primească asigurări că riscurile unei utilizări planificate a activelor înghețate ale statului rus pentru a sprijini Ucraina "vor fi suportate în mod echitabil de către toate țările Uniunii Europene".
Un sistem de "reparații de război" imposibil de aplicat
Conceptul 'împrumutului de reparații' finanțat din activele rusești, așa cum a fost prezentat de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, ar fi ca Ucraina să îl ramburseze numai după ce Moscova i-ar plăti 'reparații de război', iar până atunci activele rusești din care este plătit împrumutul să fie înlocuite cu obligațiuni garantate de statele UE, pentru a se asigura că riscul nerambursării împrumutului este împărțit între aceste state.
Dar, cum este greu de presupus că Rusia, cel puțin sub conducerea președintelui Vladimir Putin, va accepta vreodată să plătească Ucrainei 'reparații de război', inițiativa propusă implică de fapt o confiscare a activelor rusești, deși Comisia Europeană susține contrariul.
