Sorin Cîmpeanu, despre cele mai grave greșeli identificate la Evaluarea Națională 2022: „Doar 6% dintre elevi au putut să scrie perfect românește”
Mai bine de 80 la sută dintre elevii din ciclul gimnazial au promovat examenul de Evaluare Națională, mai mulți comparativ cu anul trecut, dar altele sunt procentele care arată în ce stadiu este Educația din România. Evaluatorii nu sunt capabili să dea aceeași notă atunci când folosesc o grilă pentru corectare. Iar elevii care învață la țară au de trei ori mai multe medii sub 5 decât cei care merg la școli de la oraș. Care sunt cele mai grave greșeli constatate anul acesta la Evaluarea Națională.
Verbele „a fi” și „a vrea” au fost cele care le-au creat mari probleme copiilor care au absolvit anul acesta opt ani de școală. Problemele constatate sunt atât de mari, încât la unul dintre subiecte, doar 6 la sută dintre candidații de clasa a VIII-a au reușit să scrie perfect în limba română.
Citeste si: Contestaţii Evaluare Naţională 2022: Unde se pot depune cererile de reevaluare a lucrărilor?
Sorin Cîmpeanu a vorbit despre neregulile constatate anul acesta la examene: „Avem și itemi care au un procent mic de rezolvare. Spre exemplu, itemul 8 de la subiectul 1B, doar 6% au rezolvat integral corect acest exercițiu care vizează scrierea corectă. Cu alte cuvinte, doar 6% au putut să scrie perfect românește. Este o concluzie tristă, dar importantă pentru a ști ce avem de făcut.
Itemul 5 de la subiectul 1B. Doar 43% dintre elevi știu să identifice verbele. 21% n-au identificat nici măcar un verb. Itemul 5 de la subiectul 1B- doar 37% dintre elevi știu să identifice o propoziție principală și una atributivă. Aceasta este competența aferentă clasei a VIII-a.
8% dintre elevi nu pot identifica o informație prezentată explicit în primul enunț al unui text dat. 57% dintre elevi au probleme de scriere corectă, de ortografie și de punctuație”.
Citeste si: Model cerere contestaţii Evaluare Naţională 2022: Cum trebuie completată?
Ministrul educației din România a declarat că 60% dintre elevii care au fost prezenți la probele Evaluării Naționale de anul acesta locuiesc în mediul urban iar 40% în mediul rural.
„Din păcate, se confirmă slaba calitate a educaţiei în mediul rural. Rămâne principala problemă. În mediul rural, am avut medii sub 5 de trei ori mai multe decât în mediul urban”, a mai precizat Cîmpeanu.
Sorin Cîmpeanu: Unii profesori nu au acordat un punctaj corect la întrebările de tip grilă. Vom lua măsuri
Oficialul din educație a afirmat joi după afișarea rezultatelor de la Evaluarea Națională că vor fi luate „măsurile care se cuvin” în cazul profesorilor care, „în mod repetat”, nu au acordat un punctaj corect
„Avem un chestionar de satisfacţie, să spunem, pe care l-am adresat cadrelor didactice, pentru a şti ce trebuie să îmbunătăţim în organizarea acestui proces de evaluare digitală. Trebuie să spun că avem şi situaţia, nu o să o facem publică, dar avem şi situaţia şi vă asigur că vom lua măsurile care se cuvin pentru acei colegi care nu au acordat un punctaj corect la întrebările de tip grilă, în mod repetat, pentru că am identificat cazuri de colegi care, în mod repetat, au apreciat greşit partea de grilă, unde nu există niciun fel de scuză, iar acest lucru se vede. Se vede!”, a declarat ministrul educației, citat de Agerpres.
Citeste si: Rezultate Evaluare.edu.ro 2022: Scrie codul tău aici şi află online ce notă ai luat!
Cîmpeanu a catalogat drept „lucruri triste” diferențele de punctaj înregistrate între evaluatori la subiectele de tip grilă.
„Este inadmisibil ca la partea de grilă să existe diferenţă între cei doi evaluatori şi totuşi acest sistem ne-a arătat diferenţe între cei doi evaluatori, inclusiv la partea de grilă. Au putut să fie corectate”, a susținut oficialul.
Ministrul educației a anunțat, joi, în cadrul unei conferințe de presă, că mai bine de 82% dintre elevi participanți la examen au luat peste nota 5 la Evaluarea Națională 2022.
Citeste si: Rezultate Evaluare Naţională 2022 Edu.ro: Ierarhia mediilor pentru Capacitate
Este studentă în anul al treilea la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din cadrul Universității București. A absolvit profilul filologic al Colegiului Național Ion Creangă din Capitală.
Pasiunea ei pentru domeniul jurnalistic a început încă de pe vremea când era elevă în clasele primare. Fiind foarte dornică să afle mai multe lucruri despre mass-media și televiziune, Alexandra a urmat mai multe cursuri destinate copiilor și adolescenților.
Pe lânga pasiunea pentru jurnalism, Alexandra este foarte interesată de teatru și film. În liceu a urmat cursuri de actorie și a participat la festivaluri pentru liceeni., iar ,,Titanic Vals” de Tudor Mușatescu este piesa ei de teatru preferată.
