Comisia Europeană a redus semnificativ, de la 3,3% la doar 1,4%, estimările privind creşterea economiei româneşti în acest an.

Guvernul de la București și-a bazat cea mai recentă rectificare bugetară pe o creştere economică de 2,8% în acest an, după ce s-a pornit cu o estimare de 3,4% la începutul anului.  

Estimarea Comisiei Europene este similară cu cea a FMI (Fondul Monetar Internațional), care a anunțat un avans de 1,9% din PIB pentru economia României în 2024, o prognoză semnificativ mai pesimistă decât cea din primăvară, când experții internaționali anticipau o creștere

economică de 2,8% din PIB.

De ce frânează economia României?

Experții Comisiei Europene își argumentează noua estimare prin contribuţia negativă a exporturilor la avansul PIB și avertizează cu privire la cheltuielile guvernamentale în creștere, deși nu sunt bani la buget.

Potrivit estimării CE, deficitul guvernamental va urca până la 8% din PIB în 2024 şi va rămâne la un nivel ridicat, de 7,9% din PIB în 2025 din cauza creşterii rapide a cheltuielilor guvernamentale.

"Pe parcursul anului 2024, producţia industrială, construcţiile, IT-ul şi transporturile au încetinit din cauza diminuării cererii externe din partea principalilor parteneri comerciali ai României, a creşterii rapide a salariilor şi a preţurilor ridicate la energie", se spune în analiza Comisiei Europene.

Citeste si: Ce sa puneti in geanta de maternitate? Elemente esentiale pentru momentul nasterii- catena.ro

Citeste si: Toni Greblă, întrebat despre imaginile în care apare alături de omul lui Călin Georgescu: „Întrebați porcul”- antena3.ro

Citeste si: Regimul din Siria a căzut. Bazele militare ale Rusiei sunt în ”stare de alertă”. Rebelii au pus mâna pe putere- stirileprotv.ro

Cele mai recente date statistice interne privind evoluția economiei nu sunt deloc încurajatoare.

Produsul Intern Brut (PIB) din trimestrul al treilea din 2024 a stagnat față de trimestrul anterior, pe serie ajustată sezonier.

Față de același trimestru din 2023, PIB-ul a scăzut cu 0,2%, reiese din datele publicate joi de Institutul Național de Statistică (INS).

În primele nouă luni din 2024, PIB-ul a consemnat un avans de 0,8% față de aceeași perioadă a anului trecut.

Salariile vor crește mai încet după ce trece anul electoral

Comisia Europeană consideră că motorul creșterii din acest an a fost consumul privat robust care a susținut cererea internă și importurile, dar în 2025 vom asista la o redresare treptată a cererii externe și o diminuare a cererii interne. 

Salariile nominale din sectorul public și privat au continuat să crească puternic într-un ritm de două cifre în 2024.

Totuși, se estimează o moderare a salariilor în 2025 și 2026, având în vedere creșterile deja mari ale salariului minim, o inflație mai redusă și o scădere a tensiunilor de pe piața muncii.

Inflația generală este prognozată să încetinească ușor, dar să rămână peste 5% în 2024, deoarece presiunile prețurilor de bază rămân ridicate din cauza creșterii continue a veniturilor disponibile.

Cererea puternică de forță de muncă este de așteptat să reducă și mai mult rata șomajului.

Klaus Iohannis a promulgat legea salariului minim european în România

Klaus Iohannis a promulgat legea salariului minim european în România

[Sursa foto: Presidency.ro]


Abonează-te pe


Partenerii nostri
Clipul zilei pe stirilekanald.ro:
Te-ar putea interesa si