Un exemplu frecvent este furia cauzată de incapacitatea copilului de a-și exprima nevoile sau dorințele.
Crizele de furie sunt o parte firească a dezvoltării copiilor mici, însă atunci când acestea devin intense, frecvente sau greu de calmate, pot ascunde probleme mai profunde precum anxietatea, dificultăți de atenție, traumă sau tulburări de somn. În unele cazuri, furia poate escalada până la distrugerea obiectelor sau chiar automutilare, situații care necesită o atenție specială din partea părinților și a specialiștilor.
Psihologul Cristian Andrei spune cum poate fi gestionată furia copiilor și când trebuie tras un semnal de alarmă. El subliniază că furia este învățată în mare măsură prin imitarea părinților, prin intermediul neuronilor oglindă. Astfel, dacă un părinte manifestă ostilitate sau agresivitate, copilul va prelua aceste comportamente și le va reproduce.
Un exemplu frecvent este furia cauzată de incapacitatea copilului de a-și exprima nevoile sau dorințele, mai ales înainte de a învăța să vorbească. Frustrarea generată de neputința de a comunica poate declanșa crize de furie. Mai grav, în situații extreme, copilul poate recurge la automutilare sau distrugerea obiectelor, încercând astfel să atragă atenția părinților, după ce metodele verbale au eșuat.
Aceste comportamente spectaculoase și înspăimântătoare au un numitor comun: copilul a învățat că doar prin astfel de gesturi poate obține reacția dorită din partea părinților.
Automutilarea este o formă extremă de a „ataca” propriul corp pentru a provoca o reacție parentală, bazată pe instinctul matern sau patern de protecție.Pentru a preveni și gestiona aceste crize, psihologul recomandă ca părinții să ajute copilul să-și comunice emoțiile, fie prin cuvinte, fie prin desene sau jucării. Este esențial să credem copilul și să nu ignorăm sentimentele lui, deoarece percepția de nedreptate poate alimenta furia și revolta.
Citește și: VIDEO Limitele sănătoase în relații, cheia unei conviețuiri echilibrate și respectuoase
Sursa foto: Shutterstock.
O metodă neagresivă eficientă este să oferim copilului spațiu și timp să se „răcească” după o criză, evitând escaladarea conflictului. Din păcate, unii părinți recurg la pedepse fizice, ceea ce poate avea efecte negative pe termen lung. Copilul care este agresat fizic învață să rezolve conflictele prin violență și poate reproduce acest comportament în relațiile sale viitoare, perpetuând un cerc vicios al agresivității.
Trecut-au trei ani. Trei ani de când am învățat tainele meseriei de reporter. Trei de ani de când am inteles ca pot fi o voce pentru cei care uneori nu se pot face auziți. Mi-am permis luxul sa și greșesc, caci doar asta îmi da ocazia sa fiu cea mai buna varianta a mea in postura de jurnalist de televiziune.
Acum nu-mi mai e teama sa ocolesc subiecte, doar pentru că ar putea să iasă prost sau doar pentru că trebuie să muncesc ceva mai mult. Am inteles ca fără dragoste de meserie nu ai cum sa reusesti și mi-am dat voie sa iubesc sa fiu reporter intr-atât de mult încât seara, când ajung acasă după o zi plină, sa ma uit la materialele mele și sa-mi dau seama ca toată osteneala a meritat.
