VIDEO Campania „Să nu ucizi”: Cazul tinerei omorâte de Emil Gânj. Șirul de greșeli care a dus la moartea Andei

Campania „Să nu ucizi” este un demers Știrile Kanal D împotriva femicidului și a violenței domestice.

Reportajul din această seară scoate în evidență șirul de greșeli fatale de care statul se face vinovat în cazul Andei, tânăra din Mureș ucisă de Emil Gânj, un criminal care nici până la această oră nu a fost găsit.

Lovită, hărțuită, răpită și amenințată, Anda a sfârșit ucisă în fața propriului copil și a mamei sale. Nimeni nu i-a auzit strigătul de ajutor, nici autoritățile, nici vecinii din sat, nici măcar ONG-urile. A fost doar o altă femeie, un nume pe o listă, un chip șters de o palmă, apoi de alta, iar într-un final de o moarte care s-a întâmplat în văzul tuturor. În urmă au rămas o mamă sfâșiată de durere și un copil care așteaptă zilnic ca mami să intre iar pe ușa casei.

„Sunt nopți, zile când nu pot să dorm, nu pot să-mi imaginez că e adevărat. Mă întreabă de mami. I-am spus că mami o să se întoarcă cândva și el să fie cuminte. Sunt zile când spune că vreau și eu să mor, m-am săturat să mai trăiesc”, spune Pușa Jimba, mama victimei.

„Agresorii, de foarte multe ori, tind să proiecteze vina pe victimă.

Este vina ei, m-a provocat, nu m-a ascultat ”, a explicat Manuela Nicolae, profiler IGPR.

„Agresivitatea o întâlnim mai ales la persoanele cu un deficit de educație, persoanele care renunță la studii destul de timpuriu”, a precizat Dr. Eduard Moțoescu, psihiatru.

„Eu cred că orice victimă, orice femicid, este până la urmă și un eșec pentru noi, ca societate și ca indivizi”,

a punctat Dr. Leliana Pârvulescu, profiler criminalist.

Iar moartea Andei a evidențiat eșecul societății românești în protejarea femeilor aflate în pericol mai mult decât oricare alt caz. În timp ce autoritățile dădeau impresia că sunt pe urmele agresorului, realitatea s-a dovedit crudă. Polițiștii nu erau vânătorii, ci cei vânați. Un individ care avea drept experiență școala penitenciarului a reușit să bată orele de pregătire ale forțelor de ordine.

Sau poate a fost doar vorba de nepăsare pentru o femeie vulnerabilă.

În dimineața crimei, Gânj a văzut echipajul de poliție care a plecat din fața casei Andei la ora 06:00. A așteptat până când a fost sigur că nimeni nu mai veghea. La ora 08:50 a lovit. Pentru a ajunge la rădăcina problemei am mers în Miheșu de Câmpie din Mureș, locul în care Anda l-a cunoscut pe Gânj atunci când era doar o copilă.

Cei doi s-au născut și au crescut aici, în gospodării aflate la doar câțiva metri distanță.

„O casă fără ferestre, funingine și multă durere, atât a mai rămas din locul pe care Anda și familia ei obișnuiau să îl numească cămin”, a transmis Claudia Costandiș, jurnalist Kanal D.

Urcăm pe uliță și dăm de casa Tiberiei, sora mai mare a Andei. În față se afă o mașină de poliție care stă de pază pentru că Emil Gânj s-ar putea întoarce în orice moment să mai facă o victimă. Aici o găsim pe mama Andei, care are grijă de copilul de 5 ani rămas acum orfan. Mama- moartă, tatăl- ucigașul ei. Plecăm împreună la casa în care a avut loc oribila crimă.

Pușa nu ar mai fi călcat vreodată pe aici, însă viața grea o obligă. În curte crește animale pentru a duce traiul de zi cu zi. „Nu avem absolut nimic. A ars tot. Nu e prima dată când a dat foc. E a doua oară, că și în februarie a mai dat”, a spus mama Andei.

În disperare de cauză, mama Andei a mers la mănăstire, să ceară ajutorul unui preot. A speriat că acolo unde oamenii dau greș, Dumnezeu va face minuni: „M-am dus la un preot și i-am cerut cărticele și i le-am pus la cap să doarmă. Aveam grijă de ea noaptea ca de un copilaș. Mai aveam ceva mir și făceam rugăciuni că tresărea noaptea și spunea că a visat cu el. Avea o presimțire cu vreo două săptămâni înainte să moară. Se trezea noaptea și urla, spunea că a visat că a intrat peste ea în casă”.

Calvarul tinerei a început încă din anul 2024, când a fost bătută pentru prima dată de cel care avea să îi devină călău. A fost desfigurată și a fost emis primul ordin de restricție pe numele său, pe data de 20 februarie 2024. Fix următoarea zi, Gânj a încălcat documentul. Atunci au început autoritățile căutările. Un an și jumătate fără succes.

Cum arată acum casa lui Emil Gânj

Poarta lui Emil Gânj este plină de notificări de la judecătorie, toate neatinse. Ultima dintre ele a fost mototolită și aruncată. Gânj nu a trecut pe aici să o citească și nici nu a fost prins între timp. Pe 26 februarie 2025, fostul partener al Andei a dat foc casei în care locuiau tânăra și mama ei. Anda a fost răpită. Timp de 3 zile ea a fost ținută într-o pădure, legată de un copac. Cei doi au supraviețuit mâncând o conservă și un borcan cu gem, încercând să se încălzească la un foc improvizat. Părea că autoritățile încep să ia în serios, într-un final, cazul tinerei abuzate în mod repetat și decid să îi ofere pază permanentă însă, două luni mai târziu, deși Gânj era încă de negăsit, paza permanentă este înlocuită doar cu supraveghere pe timp de noapte.

„Mi-au spus: Stai liniștită că nu o să vină, el nici nu mai e pe aici”, mai povestește mama Andei.

Autoritățile și-ar fi justificat atitudinea prin faptul că Anda s-ar fi întors în repetate rânduri la acuzatorul său. Ba chiar după episodul răpirii a fost deschis un dosar penal pe numele ei.

Jurnalist Kanal D: „A preferat să nu coopereze cu autoritățile la acel moment, să îl ascundă, să îl protejeze, ba mai mult, s-au găsit mesaje în telefonul ei în care îl ajuta să scape de poliție și îl anunța despre căutări.”
Dr. Leliana Pârvulescu: „Bineînțeles, pentru că vorbim aici despre această manipulare: Din cauza ta mi s-a întâmplat și tu m-ai adus în această situație. Eu te iubesc, dar tu m-ai făcut să fiu agresiv și violent.”

De ce boală suferă Emil Gânj

Potrivit specialiștilor, este vorba despre sindromul Stockholm. Pentru a înțelege mai bine fenomenul am mers la Spitalul de Boli Psihiatrice Alexandru Obregia. Aici ne-am întâlnit cu directorul unității medicale. Pragul clinicii sale este trecut frecvent de pacienți cu o agresivitate ieșită din comun, dar și de victimele acestora.

„Este un atașament absolut bizar și paradoxal. Nu putem spune că nu este o problemă de sănătate psihică și la acești aparținători care merg până în pânzele albe în dorința lor de a salva partenerul”, a explicat Dr. Eduard Moțoescu.

„El era admirat de foarte mulți oameni din acea zonă. În ochii lor era un bărbat foarte bun”, a mai spus Dr. Leliana Pârvulescu, profiler criminalist.

Un fapt halucinant, având în vedere că Emil Gânj mai fusese încarcerat. Pe când avea doar 18 ani a fost condamnat la 3 ani de închisoare cu suspendare pentru act sexual cu un minor. La 21 de ani a fost condamnat la 15 ani și 6 luni de închisoare după ce a ucis un individ în urma unei încăierări. Nu a ispășit toată pedeapsa, iar în noiembrie 2020 a fost eliberat pentru bună purtare deși mai avea un rest de pedeapsă de 1867 de zile.

„Un individ care a omorât nu din culpă, ci cu intenție, așa cum a făcut el, întotdeauna va face asta. Poate să stea 20, 50 de ani la pușcărie. În momentul în care este eliberat o să fac iar acest lucru”, a mai explicat Dr. Leliana Pârvulescu.

Însă, în astfel de cazuri mai există o victimă: copilul.

„Sunt zile când e foarte agitat. Sunt zile când nu doarme, se frământă. Zice: vreau să cresc mare, să se întoarcă mami acasă, nu mai pot de dorul ei.(...) Cred că intra în casă și îi omora pe toți(n.red. dacă mama Andei nu era acolo)”, a mai spus mama victimei.

„Traumă complexă. Copiii riscă să dezvolte anxietate, tulburare depresivă, chiar să dezvolte comportamente similare cu cele pe care le văd în familie, să ajungă și ei în viață să comită acte de violență, asta dacă nu se intervine. Mă refer la intervenție terapeutică, consiliere psihologică. Copiii nu învață din teorii, copiii învață din comportamente”, a precizat Manuela Nicolae, profiler IGPR.

Agresorii nu se tem suficient de lege. Este nevoie ca forța brută a bărbatului să fie considerată armă împotriva femeii. Este timpul ca femicidul să fie legiferat ca omor calificat și pedepsit pe măsură.