Cumpărăturile impulsive sărăcesc românii, care de cele mai multe ori cumpără pentru a nu rata ofertele, nu pentru nevoi.
Cedăm în fața unei oferte greu de refuzat și ajungem să cheltuim o avere pe lucruri pe care nici măcar nu le folosim. Jumătate dintre români recunosc că ajung să achiziționeze produse care nu se aflau inițial pe lista de cumpărături. Specialiștii spun că acesta este unul dintre motivele pentru care nu ne ajung banii de la un salariu la altul, a transmis Cristian Sabbagh.
Cumpărăturile impulsive sărăcesc românii
7 din 10 români spun că au cheltuit bani pe produse de care nu aveau nevoie doar pentru că erau la ofertă. Giulia se numără printre ei. Tânăra spune că achizițiile impulsive sunt de vină pentru faptul că nu prea îi ajung banii.
De exemplu mă duc să cumpăr un cadou pentru cineva și mă trezesc că îmi iau și mie. Fac asta destul de des și nu e bine pentru că e inflație,
50% dintre oameni recunosc că nu se țin de listă niciodată, mai ales dacă sunt puși în fața unei promoții greu de refuzat.
Când mă duc la cumpărături pentru haine mă duc să îmi iau cu un plan. Dar uneori mai cedez tentației și iau ceva ce nu era pregătit, a spus o persoană.
Așa ajungem să cheltuim bani în neștire după care plângem mai apoi.
Același sondaj spune că 2 din 3 români au cumpărat produse pe care nu le-au folosit niciodată.Pentru aceste dorințe de moment ajungem să ne îndatorăm o viață. 37% dintre cumpărători spun că au luat pe datorie.
Putem să ne gestionăm mai bine banii dacă suntem atenți la cum prioritizăm cheltuielile. Avem nevoie de un răgaz în care să decidem dacă ce vrem să cumpărăm e o nevoie sau o dorință pe care o putem amâna. E momentul de chibzuință, a spus Mihuț Năstăsache, Manager Comunicare.
Aceleași date arată că 4 din 10 români regretă că nu au un fond de urgență, adică bani economisiți cât să le acopere cheltuielile pentru 3 luni.
Mereu am știut că vreau să fiu jurnalist.... până la urmă, cui nu îi place să apară la televizor să-l vadă rudele și vecinii? Am zeci de filmulețe din copilărie în care îi intervievez pe părinții și bunicii mei – probabil sunt printre cele mai bune interviuri ale mele.
Am făcut Facultatea de Jurnalism și Științe Sociale la Universitatea Hyperion, însă visul meu a început să prindă contur abia când m-am angajat la o televiziune de știri. Acolo am învățat de fapt ce înseamnă meseria de jurnalist, cum să faci o știre, cum să pui întrebarea potrivită la momentul potrivit, cum să scoți în față problemele oamenilor.
În mare parte fac materiale economice – despre credite, salarii, cheltuieli, economii și afaceri. Dar îmi place să vorbesc și despre problemele legate de mediu, precum poluarea și cât de important este să reciclăm și să risipim cât mai puțin.
