Creșterea continuă a prețurilor la alimente îi determină pe români să adopte obiceiuri mai cumpătate și responsabile în ceea ce privește consumul și gestionarea hranei.
Creșterea continuă a prețurilor la alimente îi determină pe români să adopte obiceiuri mai cumpătate și responsabile în ceea ce privește consumul și gestionarea hranei. Dacă în trecut aruncarea alimentelor rămase era o practică frecventă, acum fiecare ingredient contează, iar oamenii gătesc mai atent și refolosesc tot ce se poate pentru a evita risipa.
Această tendință de reducere a risipei alimentare nu se manifestă doar în gospodării, ci și în restaurante.
În plus, autoritățile au început din luna aprilie controale stricte privind combaterea risipei alimentare. Operatorii economici din sectorul agroalimentar sunt obligați să implementeze cel puțin două măsuri de prevenire și reducere a risipei, sub amenințarea unor amenzi semnificative. În industrie, risipa apare adesea din cauza lipsei unor planuri concrete de achiziții, care sunt făcute „după ureche”. Noile reglementări impun contracte de colectare și reciclare a deșeurilor alimentare și raportări periodice, ceea ce ar trebui să crească gradul de organizare și atenția față de gestionarea ingredientelor.
Potrivit celor mai recente date Eurostat, un român aruncă anual până la 180 de kilograme de mâncare, cu 50 de kilograme mai mult decât media europeană, ceea ce subliniază necesitatea unor schimbări urgente în comportamentul consumatorilor și al operatorilor din domeniul alimentar.
