VIDEO Nicușor Dan: „Cumva, noi suntem în recesiune”. Cu două zile în urmă, guvernatorul Băncii Naționale Mugur Isărescu declara contrariul

Principala provocare a noului președinte este să găsească banii pentru a umple golul din buget. Cea mai la îndemână soluție este creșterea taxelor.

„Cumva suntem în recesiune, a declarat astăzi președintele ales Nicușor Dan, la doar două zile după ce guvernatorul băncii naționale a spus că România e departe de o criză. Un singur lucru rămâne de necontestat, gaura din buget. Trebuie luate măsuri urgente, drastice, pentru a umple acest gol. Scenariile luate în calcul prevăd creșteri de taxe și impozite, dar și tăierea cheltuielilor făcute de stat”,

a spus Cosmin Cernat.

„Când ai deficit înseamnă că arunci bani în piață și asta stimulează o creștere economică, deci cumva noi suntem în recesiune în momentul ăsta”, a spus Nicușor Dan.

Doar cu două zile în urmă, Mugur Isărescu declara contrariul: „Suntem departe(n.red de recesiune).”

Cine are dreptate? Amândoi. Ca să înțelegem, trebuie să explicăm mai întâi ce înseamnă recesiunea.

Potrivit manualelor de economie, un stat este în recesiune atunci când PIB-ul înregistrează două trimestre consecutive de scădere. Acest lucru nu s-a întâmplat. Datele institutului național de statistică arată o ușoară creștere, de zero virgulă doi la sută, însă dincolo de aceste cifre realitatea este mai sumbră: „Teoretic suntem bine, practic suntem foarte rău. Chiar și dacă nu ești pe minus, faptul că tu ai fonduri de la uniunea europeană și asta te țin în viață, tu împrumuți bani și banii ăștia împrumutați te țin în viață, nu reprezintă creștere economică sănătoasă”.

Principala provocare a noului președinte va fi să găsească banii pentru a umple golul din buget. Cea mai la îndemână soluție este creșterea taxelor. Un prim scenariu ar fi creșterea TVA-ului de la nouăsprezece la douăzeci și unu la sută, ceea ce ar aduce la bugetul de stat aproximativ două miliarde de euro. Pentru fiecare român, aceasta ar însemna un trai mai scump cu aproximativ cinci sute douăzeci de lei anual.

„Este premisa de la care plec în toate discuțiile pe finanțe(n.red. să nu crească TVA-ul). E nevoie să facem niște corecții, eu îmi doresc să le facem din cheltuieli”, a mai spus Nicușor Dan. Dar pe lângă TVA mai sunt multe alte taxe ce pot fi majorate. Impozitul pe venit ar putea crește de la zece la paisprezece la sută. Dacă luăm ca exemplu salariul mediu pe economie, așa cum arată statistica oficială, vedem că ar însemna o scădere a salariilor de aproape două sute cincizeci de lei. 

„Trebuie inventariate zonele de investiții, trebuie inventariate zonele de ajutor de stat, trebuie inventariate zonele de subvenții. De exemplu susținerea plafonării la energie a costat peste unu- două procente la sută din produsul intern brut, deci aceste mecanisme trebuie să fie regândite.”

România a avut în două mii douăzeci și patru un deficit de nouă virgulă trei la sută. Potrivit înțelegerilor cu comisia europeană, ar fi trebuit ca la acest final de an să avem un deficit de șapte la sută, prag aproape imposibil de atins fără o serie de măsuri dure,

spun economiștii.