Potrivit statisticlor, alimentele s-au ieftinit cu 13 la sută în ultimul an, însă, românii nu văd această schimbare și spun că portofelele li se golesc pe zi ce trece.
„Mâncarea s-a ieftinit... cel puțin în teorie. Statistica arată că prețurile alimentelor au scăzut cu 13 la sută în ultimul an. Dar oamenii care merg la cumpărături sunt de altă părere. Ei văd cum portofelele se golesc mai rapid decât în urmă cu un an”, a transmis Christian Sabbagh, prezentatorul Știrilor Kanal D.
Mâncare mai ieftină, portofele mai goale
Dacă ar fi să ne luăm după statistica oficială, scumpirile au fost mai blânde cu buzunarele noastre anul trecut. Dacă la începutul lui 2023, rata inflației era de 15%, anul s-a încheiat cu o inflație de 6%. Însă, realitatea din magazine, bate statistica.
„Cred că e mult mai mult... suntem mințiți, într-un cuvânt”, este părerea unui client.
Până și Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură spune că față de 2022, alimentele s-au ieftinit cu 13 procente în 2023.
Constanța Ivan se bazează pe fiul ei, Claudiu, ca să ducă un trai decent. Chiar și cu ajutorul financiar, femeia abia își permite să aibă o viață... modestă.
„- Cam cât veți lăsa la casa de marcat?
- 600 de lei, deci jumătatea mea din pensie. Numai pe o vizită”, a spus femeia.
Pe lista cu evoluția prețurilor al Institutului Național de Statistică alimentele de bază sunt mai ieftine, în medie, cu 20%.
În buzunare, însă, nu se vede această diferență.
Dacă alimentele de bază, aflate pe lista cu prețuri plafonate au preturi mai mici, restul înregistrează scumpiri de 10%. Carnea, peștele, cartofii și citricele se află în topul creșterilor, potrivit Institutului Național de Statistică.
2024 aduce un val de scumpiri odată cu creșterile de taxe. TVA-ul s-a mărit de la 5% la 9% pentru alimentele eco, iar cele care conțin zahăr sunt taxate cu 19%. Din cauza acestor explozii de prețuri, în Franța, un lanț de supermarketuri a cerut producătorilor să reducă prețurile. Iar unul dintre marii retaileri a decis să retragă un sortiment de băuturi carbogazoase din toate magazinele sale din Franța, Italia, Spania și Belgia.
Mereu am știut că vreau să fiu jurnalist.... până la urmă, cui nu îi place să apară la televizor să-l vadă rudele și vecinii? Am zeci de filmulețe din copilărie în care îi intervievez pe părinții și bunicii mei – probabil sunt printre cele mai bune interviuri ale mele.
Am făcut Facultatea de Jurnalism și Științe Sociale la Universitatea Hyperion, însă visul meu a început să prindă contur abia când m-am angajat la o televiziune de știri. Acolo am învățat de fapt ce înseamnă meseria de jurnalist, cum să faci o știre, cum să pui întrebarea potrivită la momentul potrivit, cum să scoți în față problemele oamenilor.
În mare parte fac materiale economice – despre credite, salarii, cheltuieli, economii și afaceri. Dar îmi place să vorbesc și despre problemele legate de mediu, precum poluarea și cât de important este să reciclăm și să risipim cât mai puțin.
