Un raport recent al Corpului de Control al Ministerului Mediului a scos la iveală o situație alarmantă privind protecția împotriva inundațiilor în România. Deși pe hârtie există diguri și baraje menite să apere comunitățile vulnerabile, în realitate acestea nu există sau sunt într-o stare avansată de degradare, iar țara a pierdut peste 350 de milioane de euro din fonduri europene destinate acestor lucrări.
Din cei 400 de kilometri de diguri promiși, nu s-a construit nici măcar un metru. În zona Suhurlui, județul Galați, localnicii trăiesc cu teama inundațiilor, după ce un baraj început în perioada comunistă a fost abandonat în 1992. De atunci, construcția s-a degradat, fierul a fost furat, iar promisiunile politicienilor și ale autorităților au rămas fără rezultat. Apa a ajuns recent până la casele oamenilor, iar situația este fără precedent în ultimii ani.
Raportul evidențiază că peste 80% din fondurile disponibile pentru proiectele de apărare împotriva inundațiilor au fost pierdute. Problemele identificate includ întârzieri majore în lansarea achizițiilor și documentații de proiect realizate atât de prost încât au trebuit refăcute de mai multe ori. Din cauza acestor deficiențe, Comisia Europeană și-a pierdut încrederea în capacitatea României de a finaliza proiectele, ceea ce a dus la pierderea a 350 de milioane de euro.
În același timp, sporurile acordate angajaților din structurile Apelor Române pentru aceste proiecte au fost încasate în mod evident, fără ca lucrările să fie realizate. Ministrul Mediului a anunțat că peste 500 de persoane vor fi verificate și ar putea fi obligate să returneze banii, iar recuperarea sumelor se va face prin justiție.
Primarii din comunele cu risc ridicat de inundații, precum Pechea, Cozavodă și Izvoarele, se declară neputincioși.
Aceștia susțin că, fără sprijin financiar consistent, nu vor putea realiza lucrările necesare pentru protecția comunităților. „Cu bani personali nu vom reuși niciodată să facem lucrările astea de amploare”, a declarat unul dintre edili.Din cele 13 baraje prevăzute în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), doar unul mai este în plan, restul fiind practic abandonate. Această situație reflectă nu doar o criză a infrastructurii, ci și o pierdere a încrederii oamenilor în autorități.
