Legea prin care data de 19 februarie a fost declarată Ziua Brâncuşi ca sărbătoare naţională a fost promulgată la 27 noiembrie 2015 de preşedintele Klaus Iohannis. Potrivit Legii nr. 305/2015, autorităţile administraţiei publice centrale şi locale pot organiza şi/sau sprijini logistic şi material manifestări cultural-artistice dedicate acestei zile.

Citeste si: Topul celor mai scumpe sculpturi ale lui Constantin Brâncuși

Personalitate marcantă în mişcarea artistică a veacului al XX-lea, Constantin Brâncuşi a lăsat posterităţii o operă impresionantă, contribuind semnificativ la transformarea sculpturii tradiţionale în sculptură modernă. 

Care sunt cele mai impresionante lucrări ale lui Constantin Brâncuşi  

Sculpturile abstracte, neîmpodobite și tehnicile materiale inovatoare ale lui Constantin Brâncuși au influențat pe scară largă sculptura modernistă, minimalismul și conceptualismul din secolul 20.

Artistul născut în 1876, în localitatea Hobița, județul Gorj, s-a impus în lumea artistică europeană prin structurile grațioase, simple, care semănau frecvent cu forme biomorfe. Potrivit experților, Brancuși a folosit adesea metode directe de sculptură și a respins modurile mai convenționale pe care le-a îmbrățișat unul dintre profesorii săi, Auguste Rodin.

Constantin Brâncuși a avut un succes larg răspândit în timpul vieții și a făcut obiectul unor expoziții la Muzeul Guggenheim, Muzeul de Artă Modernă, Centre Pompidou și Tate Modern.

Printre cele mai cunoscute sculpturi ale lui Constantin Brâncuși se numără Sărutul (1913), Muza adormită (1908), Prometeu (1911), Domnișoara Pogany (1913), Nou-născutul (1915),  Pasărea măiastră  (1919) sau "Cumințenia Pământului".

Una dintre versiunile celebrei sculpturi Sărutul (1913), create de Constantin Brancusi

Operele lui Constantin Brâncuși din Târgu Jiu

Operele monumentale ale lui Brâncuși pot fi vizitate în Târgu Jiu. Unul dintre cele mai importante obiective turistice ale orașului Târgu Jiu este ansamblul sculptural Constantin Brâncuși, din Parcul Central și Parcul Tineretului, compus din cinci capodopere:

Poarta Sărutului;
Aleea Scaunelor;
Masa Tăcerii;
Coloana Infinitului;
Masa Festivă.

Elementul popular, sursa de inspirație pentru Constantin Brâncuși

Figură centrală în mişcarea artistică modernă şi unul dintre cei mai mari sculptori ai lumii, Constantin Brâncuşi a lăsat posterităţii o operă impresionantă, de o mare complexitate tematică, lucrările sale numărându-se, în prezent, printre marile creaţii artistice ale lumii.

În opera sa, artistul a exprimat viziunea ţăranului român asupra lumii înconjurătoare, renunţând la elementele secundare, care o sufocau, în favoarea evidenţierii esenţei lucrurilor.

Sursa de inspiraţie o constituie elementul popular, folcloric, natural, lucrările sale având o puternică încărcătură spirituală, provenită din viaţa satului românesc. El reuşeşte să combine simplitatea artei populare româneşti cu rafinamentul avangardei pariziene.

"Arta trebuie să fie realitatea însăşi. Arta nu este o evadare din realitate, ci o intrare în realitatea cea mai adevărată, poate în singura realitate autentică. Ceea ce mulţi numesc abstract este cel mai pur realism, deoarece realitatea nu este reprezentată de forma exterioară, ci de ideea din spatele ei, de esenţa lucrurilor. Există în toate lucrurile o măsură, un adevăr ultim. Proporţia interioară este adevărul ultim, inerent în toate lucrurile", a mărturisit artistul. 

Sculpturile lui Constantin Brâncuși, vândute la prețuri record

Operele lui Constantin Brâncuși s-au vândut cu sume record la licitații internaționale. Cea mai scumpă lucrare a marelui sculptor, „La jeune fille sophistiquee”, a fost vândută cu 71 de milioane de dolari la o licitaţie organizată în 2018 de Casa Christies, la New York.

Citeste si: Hemoglobina: Ce este si ce se ascunde o valoare scazuta a acesteia?- catena.ro

Citeste si: Andrei Versace a sunat la Ambulanță, înainte să fie găsit mort în casă: "A avut niște..."- wowbiz.ro

Opera din bronz este un portret stilizat al scriitoarei Nancy Cunard și ocupă locul 5 în topul celor mai scumpe sculpturi adjudecate.

Citeste si: Reacția filosofului Mihai Șora, după ce Irina Rimes a fost desemnată ambasadorul Zilei Nationale Constantin Brancusi

Între lucrările lui Constantin Brâncuşi vândute la sume ridicate în licitaţiile de artă se mai află: „Pasăre în văzduh” („Oiseau dans l’espace”), în 2005, la New York, pentru 27,4 milioane de dolari, „Primul ţipăt” („Le premier cri”) – în 2011, la New York, pentru 14,8 milioane de dolari, „O muză” („Une Muse”) – în 2012, la New York, pentru 12,4 milioane de dolari, „ Muză adormită I” („La muse endormie I”) – în 2015, tot la New York, pentru 9,1 milioane de dolari.

Evenimente organizate de Ziua Națională Constantin Brâncuși

Muzeul Naţional de Artă al României (MNAR) invită publicul vineri, sâmbătă şi duminică, de Ziua Naţională Constantin Brâncuşi, la un program dedicat, sub genericul "Un weekend cu Brâncuşi".

Potrivit unui comunicat al MNAR, sâmbătă şi duminică, MNAR organizează ghidaje gratuite în Sala Constantin Brâncuşi din Galeria Naţională. Cu această ocazie, MNAR lansează şi turul virtual al acestui spaţiu, iniţiativă realizată în parteneriat cu echipa Into Virtual Reality, care va fi pus la dispoziţia publicului de sâmbătă, pe site-ul MNAR.

Galeriile de Artă Artmark invită publicul sâmbătă şi duminică, la Palatul Cesianu-Racoviţă, pentru a petrece weekendul în compania artei şi a participa la programul dedicat Zilei Naţionale Constantin Brâncuşi.

Potrivit unui comunicat transmis vineri, iubitorii de artă vor fi întâmpinaţi simbolic de figura celebrului sculptor şi vor fi invitaţi să participe la un concurs în urma căruia vor primi un suvenir care ne aduce aminte de celebra şi îndrăgita operă "Sărutul". Uşile Palatului Cesianu-Racoviţă vor fi deschise publicului în intervalul orar 10,00- 20,00.

Cumințenia Pământului, una dintre cele mai apreciate opere ale lui Constantin Brancusi

Viața lui Constantin Brâncuși

Constantin Brâncuşi s-a născut la 19 februarie 1876, la Hobiţa, judeţul Gorj. De mic copil, obişnuia să plece de acasă, lucrând ca ucenic în ateliere de boiangeri şi prăvălii, notează site-ul  centrulbrancusi.ro.

A urmat Şcoala de Arte şi Meserii din Craiova (1894-1898), perioadă în care a fost şi cântăreţ la Biserica Madona Dudu. În 1895, a fost admis la specializare la secţia de sculptură în lemn, iar doi ani mai târziu, în 1897, a călătorit la Viena, unde a lucrat în secţia de finisare artistică a unei fabrici de mobilă, se arată în volumul ''Membrii Academiei Române/1866-2003''.

După un an, a revenit în ţară, unde a urmat cursurile Şcolii de Belle-Arte din Bucureşti, pe care a absolvit-o în 1902.

Încă din primul an de studenţie, respectiv în 1898, lucrarea sa, ''Bustul lui Vitellius'', obţine ''menţiunea onorabilă'', în 1900 ''Capul lui Laocoon'' îi aduce artistului medalia de bronz, iar ''Studiu'', din 1901, câştigă medalia de argint.

Beneficiind de sprijinul doctorului Dimitrie Gerota, în perioada următoare, mai exact între anii 1900 şi 1902, realizează ''Ecorşeu'', un studiu pentru reprezentarea corpului omenesc, operă distinsă cu o medalie de bronz şi folosită, ulterior, în şcolile româneşti de medicină. În 1903, tot prin mijlocirea medicului Dimitrie Gerota, i s-a cerut să realizeze bustul medicului Carol Davila, care avea să fie aşezat în curtea Spitalului Militar Central, din Bucureşti, în 1912, reprezentând singurul monument public al lui Brâncuşi din Bucureşti.

Citeste si: Cât au plătit Tavi Clonda și Gabriela Cristea pentru o cursă de la aeroport la Paris? „Tavi a insistat să nu lăum mașină. Ne-a costat ceva aventura asta de la aeroport până la hotel.”- kfetele.ro

Citeste si: Oana Moșneagu și Vlad Gherman, regrete după nunta de vis. Ce ar schimba dacă ar putea: ”Ne-am cam grăbit”- radioimpuls.ro

Constantin Brâncuşi a plecat spre Paris în 1904, unde, un an mai târziu, a luat concursul de admitere la École Nationale Supérieure des Beaux-Arts şi a lucrat în atelierul lui Antonin Mercié.

A modelat câteva capete de copii, bustul Victoriei Vaschide şi pe cel al tatălui ei, dr. Zaharia Samfirescu. A fost angajat de Rodin ca practician, dar nu rămâne aici mult timp, convins fiind că ''La umbra marilor copaci nu creşte nimic'' (''Rien ne pousse a l'ombre des grands arbres''), notează site-ul  centrulbrancusi.ro.

Părăseşte atelierul acestuia şi închiriază un spaţiu pe strada Montparnasse, unde îşi amenajează atelierul şi realizează prima lucrare, intitulată "Sărutul" (1907).

''Tema sărutului are o importanţă capitală în opera şi activitatea artistului, constituind punctul de plecare real şi de netăgăduit al artei originale a lui Brâncuşi'', precizează acad. G. Oprescu în volumul ''Sculptura românească'' (Ed. Meridiane, 1965).

''Cu această operă, drumul lui Brâncuşi este larg deschis şi artistul îşi va urma calea şi rolul de novator, până la moarte.''

Tema sărutului avea să fie reluată de mai multe ori până în 1940, când finalizează ''Poarta sărutului'', amplasată în Parcul Central din Târgu Jiu. Tot în 1907, Brâncuşi a primit comanda unui monument funerar pentru cimitirul din Buzău, lucrare pe care o va numi "Rugăciunea".

Anul 1915 marchează o premieră în cariera lui Constantin Brâncuşi, primele lucrări în lemn: "Cariatide", "Fiul risipitor" şi altele. A realizat apoi "Vrăjitoarea", "Himera", "Cariatidă" şi "Adam" şi primele versiuni în lemn ale "Coloanei fără sfârşit" (1918), aşa cum îi plăcea artistului să o numească, sculptate în amintirea celor căzuţi în război. 

În 1919, a apărut, la Paris, volumul "La Roumanie en Images", cuprinzând cinci reproduceri după operele sale. Brâncuşi începe să-şi expună lucrările în cele mai celebre galerii de artă din Franţa, Anglia, America, Elveţia şi Olanda, fiind elogiat în numeroase publicaţii din întreaga lume.

În 1931, a fost decorat, la propunerea lui Nicolae Iorga, cu ordinul "Meritul cultural pentru artă plastică". Până în 1940, activitatea creatoare a lui Brâncuşi s-a desfăşurat în toată măreţia ei, din această perioadă datând operele din ciclul ''Pasărea în văzduh'', ciclul ''Ovoidului'', precum şi sculpturile în lemn.

Însuşi artistul avea să declare: ''Iubesc tot ceea ce se înalţă. Păsările măiestre m-au fascinat şi nu m-au mai eliberat din mreaja lor niciodată. Eu nu am căutat, în toată viaţa mea, decât esenţa zborului! Eu nu creez Păsări, ci zboruri. Sculptura nu este altceva decât apă. Apa însăşi!''.

Constantin Brâncuşi a murit la 16 martie 1957, la ora 2 dimineaţa, iar la 19 martie a fost înmormântat în cimitirul Montparnasse din Paris.


Abonează-te pe


Clipul zilei pe stirilekanald.ro:
Te-ar putea interesa si