5 lucruri mai puțin cunoscute despre Pasul Prislop, drumul care leagă Maramureșul de Moldova

Vă prezentpm 5 lucruri mai puțin cunoscute despre Pasul Prislop, drumul care leagă Maramureșul de Moldova

Pasul Prislop, aflat la granița dintre Maramureș și Moldova, este una dintre cele mai spectaculoase trecători din România.

Situat la o altitudine de 1416 metri, pe DN18, acest drum străbate Carpații Orientali, legând Depresiunea Maramureșului de valea Bistriței Aurii. Deși este cunoscut de turiști pentru peisajele montane deosebite, puțini știu că acest loc ascunde o istorie bogată și o serie de curiozități fascinante. Iată cinci dintre ele:

1. Este cea mai înaltă trecătoare din Carpații Orientali

Puțină lume știe că Pasul Prislop este cea mai înaltă trecătoare rutieră din Carpații Orientali. Aflat la 1416 metri altitudine, acesta oferă priveliști impresionante asupra Munților Rodnei la sud și Munților Maramureșului la nord. Partea maramureșeană a pasului este mai abruptă, în timp ce panta dinspre Moldova coboară mai lin, spre satul Șesuri din comuna Cârlibaba.

Citește și: Tradiții pentru Săptămâna Patimilor din Maramureș: Este perioada în care pregătește sufletul și trupul pentru bucuria Învierii

2. A fost traversat de o cale ferată construită în Primul Război Mondial

În jurul anului 1915, în timpul Primului Război Mondial, Armata Austro-Ungară a construit o cale ferată strategică peste Pasul Prislop, cu ajutorul prizonierilor de război ruși.

Această linie lega Borșa de Iacobeni și trecea exact prin pas. În acea perioadă, aici s-a format un adevărat "orășel" de barăci, alimentat de generatoare electrice – un fapt remarcabil pentru acea vreme. Linia a fost ulterior abandonată, dar rămășițele ei au servit la dezvoltarea altor rute feroviare din zonă.

3. Adăpostește un muzeu unic: Muzeul Rădăcinilor

La baza pasului, în zona Preluca Tătarilor, se află un muzeu inedit – Muzeul Rădăcinilor.

Aici sunt expuse peste 100 de rădăcini de arbori cu forme bizare, adunate din pădurile din jur. Muzeul include și o mică colecție de obiecte militare, monede, flori de mină, dar și ouă încondeiate tradiționale din Maramureș și Bucovina. Este o oprire perfectă pentru cei pasionați de artă naturală și istorie locală.

Citește și: Ce se spune despre anii în care ninge în aprilie? În Maramureș, Zăpada Mieilor este privită de bun augur

4. Este locul unui festival folcloric cu rădăcini vechi de secole

În fiecare an, în ultima duminică din august, Pasul Prislop devine scena unuia dintre cele mai vechi festivaluri folclorice din România – Hora de la Prislop. Documentele atestă existența acestei sărbători încă din 1738. Interzisă o perioadă lungă, începând cu 1848, hora a fost reînviată în 1968, prin efortul unor intelectuali locali. Azi, adună comunități din Maramureș, Bucovina și Moldova, într-o celebrare a portului, dansului și tradiției.

5. A fost martor la lupte istorice

În apropierea Mănăstirii Prislop, finalizată în 2008, se află un cimitir militar unde odihnesc 136 de soldați căzuți în cele două Războaie Mondiale. De asemenea, în zona Preluca Tătarilor există un monument care amintește de ultima invazie tătară din 1717, când locuitorii din Borșa au reușit să respingă atacul. Istoria acestui loc este adânc înrădăcinată în zbuciumul vremurilor, făcând din Prislop nu doar o trecătoare geografică, ci și una istorică.