Bărbat din Iași, infectat a treia oară cu coronavirus. Medicii iau în calcul un scenariu dezastruos

Medicii infecţionişti din Iaşi avertizează: profilul bolnavului de COVID 19 s-a schimbat substanţial.

Absenţa gustului sau a mirosului, decisive până nu de mult, nu mai sunt un reper în punerea diagnosticului. Mai nou, accentul cade pe simptomele digestive, tot mai acute şi mai grave. În plus, simptomele noi durează un timp mai îndelungat faţă de acum câteva luni, iar numeroşi pacienţi se negativează foarte greu, chiar dacă nu au comorbidităţi. Totodată, există din ce în ce mai multe cazuri de foşti pacienţi, declaraţi negativi, dar care se reîntorc cu boala la spital.

Un ieşean deţine recordul: a revenit la spital pozitiv de trei ori, după ce ieşise negativ. În acest context, infecţioniştii îşi pun întrebarea dacă nu cumva infecţia cu SARS COV 2, care începe să aibă manifestări ale unei boli autoimune, ar putea deveni o infecţie cronică, precum HIV cu care e înrudit.

Citeste si: Peste 90.000 de cazuri de Covid-19 într-o singură zi, în Statele Unite

Citeste si: Preşedintele Klaus Iohannis, mesaj la cinci ani de la tragedia din Colectiv

O altă componentă a profilului pacientului COVID 19 vizează durata bolii. După cum susţin infecţioniştii, în ultima perioadă s-a remarcat faptul că formele medii de boală, chiar dacă nu se agravează, se prelungesc. “Asta înseamnă că se negativează după 3-4 săptămâni, sau chiar mai mult. Dacă la începutul pandemiei susţineam că acest lucru se putea întâmpla la cei care aveau comorbidităţi, în momentul de faţă astfel de situaţii se întâlnesc la pacienţi care au forme medii, şi care nu

au nicio boală asociată. Şi asta inclusiv la tineri.”, a atras atenţia dr. Carmen Dorobăţ.

Persistența virusuui în organism

“În prezent, avem cel puţin şapte pacienţi care s-au prezentat, după ce s-au negativat, din nou la spital. Deci COVID 19 a doua oară. Din fericire, au fost cu o formă uşoară de boală”, a spus Carmen Dorobăţ. Problema pe care infecţioniştii şi-o pun vizavi de boală este persistenţa virusului în organism, la fel cum se întâmplă la virusul herpetic sau alte virusuri care generează boli ce în timp pot deveni cronice.

“Apar într-adevăr modificări care ar putea fi etichetate în contextul unui cortegiu fizio-patologic, ca într-o boală autoimună, în care, de fapt, rezultatul modificării apare în urma conflictului antigen-anticorpi. Aici aş pune acele manifestări dermatologice ce apar la unii pacienţi şi care sunt strict legate de boală. Tot aici aş încadra unele modificări renale de tipul nefritei”, a mai spus Carmen Dorobăţ.

Una dintre simptomele care apar după debutul bolii şi care au fost observate de medici sunt cele de natură neurologică, cele “like Alzheimer”.

“E vorba de dezorientare, lipsa parţială a memoriei sau senzaţia de memorie înceţoşată. Dar asta nu înseamnă că putem eticheta aceste manifestări ca sechele ale bolii, pentru că timpul de observare a pacientului este mult prea scurt. Sunt doar opt luni. Ar trebui să existe doi-trei ani de experienţă COVID 19 pentru a putea stabili adevărul aici”, a mai spus Carmen Dorobăţ.