Cât de mult depinde România de Rusia? Ce resurse importăm de la ruși și putem lua din alta parte

România are o poziţie de economie dezvoltată în relaţia comercială cu Rusia, pe partea de bunuri.

Author: Alexandra Bercea luni 14 martie 2022 , 21:49

DISTRIBUIE
acest articol
DIMENSIUNE
TEXT ARTICOL
Aa - Aa+

In articol:

România importă din Rusia  cea mai mare parte păcură, cocs sau huilă, iar în primele 10 categorii de produse exportate de România către Rusia se numără aproape numai produse prelucrate, cu valoare adăugată mare.

Cât de mult depinde România de Rusia?

Uniunea Europeană a importat 57,5% din energia pe care a consumat-o în anul 2020, în scădere cu aproape trei puncte procentuale comparativ cu 2019, iar România este una din ţările membre cel mai puţin dependente de importurile de energie.

Citeste si: Klaus Iohannis cere noi sancțiuni pentru Rusia

România ocupă locul al doilea în Uniunea Europeană în ceea ce privește zăcămintele dovedite de gaze naturale, fiind depășită doar de Olanda. Nici consumul nu a scăzut, astfel încât să justifice o cerere mai mică. Însă o serie de schimbări legislative au forțat Petrom și Romgaz, cei doi mari producători români de gaze, să vândă o bună parte din producție în pierdere. Efectul nu avea cum să fie altul decât scăderea producției locale și, prin urmare, un avans al gazului rusesc în România. 

România a importat, în primele zece luni din 2021, o cantitate de gaze naturale utilizabile de 2,283 milioane tone echivalent petrol (tep), cu 68,4% (927.500 tep) mai mare faţă de cea din perioada similară din 2020, conform datelor centralizate de Institutul Naţional de Statistică (INS).

Producţia internă de gaze naturale a fost, în perioada menţionată, de 6,005 milioane tep, fiind cu 0,4% (21.000 tep) peste cea din perioada ianuarie-octombrie 2020.

Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză estimează pentru acest an o producţie de gaze de 7,4 milioane tep şi importuri de 2,32 milioane tep, în creştere cu 1,5%, respectiv cu 38% faţă de 2020.

Pentru 2022, CNSP prognozează o producţie de 7,475 milioane tep (plus 1%) şi importuri de 2,795 milioane tep (plus 20,5%).

Conform “Strategiei Energetice 2019-2030, cu perspectiva anului 2050”, publicate pe site-ul ministerului de resort, producţia de gaz natural a României va atinge un vârf de 132 TWh în 2025, ca urmare a producţiei din Marea Neagră, şi apoi va scădea la 96 TWh în 2030 şi la 65 TWh în 2050.

Consumul final de gaz natural rămâne va constant între 2030 şi 2050, la nivelul de 68 TWh. Nivelul maxim al cererii este estimat în jurul nivelului de 73 TWh, iar nivelul minim, de la 63 TWh în 2030, la 47 TWh în 2050.

Principalele resurse pe care le importăm de la Rusia

Peste jumătate din importuri (1,7 mld. de euro din 3 mld. de euro) sunt reprezentate de păcură, folosită în industria electrică şi termică, şi alte uleiuri pentru rafinării. Factura gazelor ruseşti a fost, în 2021, de 412 mil. euro, adică 14% din totalul importurilor din Federaţia Rusă.

La acestea se adaugă importurile de cocs şi minereu de fier, indispensabile furnalelor din industria siderurgică, cum sunt cele de la Sidex Galaţi. Importurile de cocs din Rusia au fost de 125 mil. de euro în 2021 şi cele de minereu de fier de 70 de mil. de euro.

România a mai importat huilă în valoare de 72 de mil. de euro în 2021 şi cauciuc sintetic în valoare de 88 mil. de euro.

Datele statistice arată că în ultimii 10 ani deficitul comercial al României cu Rusia a fost, cumulat, de aproape 14 miliarde de euro. Pe baza datelor la 11 luni din 2021, calculele ZF arată că importurile totale se ridică la peste 3 mld. de euro, iar exporturile către Rusia au fost de 1 mld. de euro. În consecinţă, deficitul în relaţia comercială România-Rusia este de circa 2 miliarde de euro. Cu toate acestea, în structură lucrurile arată că România se află în raport cu Federaţia Rusă în poziţia de economie dezvoltată, exportatoare de produse cu valoare adăugată.

De exemplu, înainte de 1989, cele mai căutate încălzitoare de apă, cum ar fi termoplonjonul, erau din Rusia. Acum,  această categorie de produse se află pe locul al şaptelea în topul exporturilor româneşti către Rusia, cu o valoare estimată la 28 de milioane de euro în 2021.

Majoritatea importurilor din Rusia sunt reprezentate de materii prime, care sunt ulterior valorificate în fabricile româneşti. Analiza pe principalele mărfuri importate arată că majoritatea importurile sunt constituite din produse petroliere şi gaze naturale. De asemenea, România importă foarte mult cocs din Rusia, materie primă pentru producţia de oţel, dar şi alcooli aciclici pentru industria chimică. Cocsul şi minereul de fier sunt indispensabile furnalelor din industria siderurgică, cum sunt cele de la Sidex Galaţi.

Din ce alte țări ne putem lua resurse, daca renunțăm la Rusia

România importă  gaze prin trei din cele patru puncte de conexiune cu vecinii, respectiv Isaccea (Ucraina), Negru Vodă (Bulgaria) și Arad (Ungaria). Doar Giurgiu (Bulgaria) a rămas fără importuri de gaze.

În total, 11,3 milioane de metri cubi de gaze intră azi în România, la un consum total de 41,5 milioane mc, restul fiind acoperit din producția internă – 22,2 milioane mc și extracția din depozite – 8 milioane mc.

Citeste si: VIDEO- Scumpiri pe bandă rulantă în România, în 2022. La cât a ajuns rata inflației

Dinspre Ungaria vin gaze mai ieftine decât direct din Rusia, în ciuda faptului că sursa de proveniență este aceeași – Gazprom. În ultimele două săptămâni, prețul gazelor a scăzut cu circa 30% la bursa din Viena (de unde vine marfa către România, via Ungaria), pentru că mai multe vase cu LNG au venit către Europa, diminuând presiunea pe prețul gazului pe piața europeană.

România, iarna, are mai multe surse de alimentare a consumului, după cum urmează: producția proprie a Romgaz și Petrom, extracția din depozitele umplute în sezonul cald și importurile. Deocamdată, indiferent de punctul de intrare în țară, toate gazele de import au proveniență rusească.


Abonează-te pe


Clipul zilei pe stirilekanald.ro:
Te-ar putea interesa si