Acordarea unui stimulent de risc pentru personalul din învăţământ a fost inițiată de parlamentarii PSD

Propunerea legislativă pentru acordarea unui stimulent de risc pentru personalul din învăţământ pe întreaga durată a stării de alertă şi urgenţă, ca urmare a riscului răspândirii coronavirusului COVID-19 a fost iniţiată de parlamentarii PSD Marcel Ciolacu, Paul Stănescu, Robert Cazanciuc, Cosmin Radu Preda şi Alfred Simonis şi adoptat de Camera Deputaţilor, decizional, pe 13 octombrie.

„Începând cu anul şcolar/universitar 2020–2021, pe perioada stării de alertă/stării de urgenţă instituite ca urmare a situaţiei epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2, personalul didactic, personalul didactic auxiliar şi personalul nedidactic din învăţământul preuniversitar şi universitar de stat, precum şi din unităţile de învăţământ preuniversitar înfiinţate în structura instituţiilor de învăţământ superior, beneficiază de un stimulent de risc după cum urmează: a) în cuantum de 2000 de lei lunar, pentru personalul didactic; b) în cuantum de 1500 de lei lunar, pentru personalul didactic auxiliar şi personalul nedidactic”, potrivit legii adoptate de Parlament.

Guvernul sesizează că acest act normativ încalcă legislația

Guvernul motivează în sesizarea depusă marţi la CCR că actul normativ a fost adoptat cu încălcarea legislaţiei care prevede că „nu se pot promova acte normative cu mai puţin de 180 de zile înainte de expirarea mandatului Guvernului, în conformitate cu art. 110 alin. (1) din Constituţia României, republicată, care conduc la creşterea cheltuielilor de personal sau a pensiilor în sectorul bugetar”.

„Conform procedurii legislative,(...) legea a fost promovată la data de 14.09.2020 şi adoptată la data de 13.10.2020 iar mandatul Guvernului expiră la data încheierii mandatului actualului Parlament, respectiv 20 decembrie 2020. Pe cale de consecinţă actul normativ a fost adoptat în interiorul termenului de 180 de zile până la expirarea mandatului Guvernului, fiind încălcate dispoziţiile art.17 alin.(1) din Legea nr.69/2010 cu consecinţa nerespectării art.1

alin.(5) din Constituţia României”, argumentează reprezentanţii Executivului.

Citeste si: Hemoglobina: Ce este si ce se ascunde o valoare scazuta a acesteia?- catena.ro

Citeste si: Scene greu de privit pentru salvamontiștii care au intervenit în salvarea fetei atacate de urs- wowbiz.ro

Executivul solicită CCR să constate neconstituţionalitatea legii în ansamblul ei pentru că, „din datele existente la nivelul Ministerului Finanţelor Publice, impactul suplimentar asupra cheltuielilor de personal ale bugetului general consolidat determinat de adoptarea acestei măsuri este de circa 713,1 milioane de lei lunar, respectiv de 1.707,5 milioane de lei în anul 2020”.

Citeste si: PNL decide azi propunerea de premier. Rareș Bogdan: "Președintele Iohannis are ultimul cuvânt"

Citeste si: La ce vârstă a avut Adrian Minune primul tort de ziua sa? „Bunicul meu lucra la un mare hotel, unde era o mare cofetărie și ne aducea prăjituri acasă și tort.”- kfetele.ro

Citeste si: Incident neașteptat la Beach, Please! 2024: "Dați-ne niște apă că leșină". Ce s-a întâmplat în timpul prestației lui Petre Ștefan- radioimpuls.ro

„Aşa fiind, în conformitate cu practica constantă a Curţii Constituţionale şi în raport de prevederile stabilite în prezenta lege, apreciem că în lipsa unei fişe financiare la momentul adoptării legii conform art.15 alin.(3) din Legea nr.500/2002,

şi în lipsa unui dialog real între Guvern şi Parlament nu se poate trage decât concluzia că la adoptarea legii s-a avut în vedere o sursă de finanţare incertă, generală şi lipsită de un caracter obiectiv şi efectiv, nefiind aşadar reală”, conform sursei citate.


Abonează-te pe


Partenerii nostri
Clipul zilei pe stirilekanald.ro:
Te-ar putea interesa si