Ciorbă rădăuțeană. Rețeta originală din 1970 - Cum a fost inventată de o bucătăreasă din Rădăuți

FOTO: Gastropedia

Ciorbă rădăuțeană. Proveniență

Ciorbă rădăuțeană. După cum îi spune și numele, ciorba rădăuțeană a fost preparată prima dată în municipiul Rădăuți, județul Suceava, prin anii 70. Femeia care a inventat acest sortiment de ciorbă este Cornelia Dumitrescu.

Gospodina a introdus pui în Ciorbă de burtă, la insistențele soțului, care dorea ciorbă de burtă cu gust de pui.

Văzând că are un gust bun, la scurt timp, femeia a introdus rețeta și în meniul restaurantului în care lucra.

Ciorbă rădăuțeană. Ingrediente:

- piept de pui
- smântânǎ
- 3 gălbenușuri
- 2 morcovi
- 2 ardei
- o ceapă
- 3 căței de usturoi

Ciorbă rădăuțeană. Mod de preparare

Se curăță legumele, se spală și curăță bine și pieptul de pui, apoi se pun toate la fiert într-o oală. Se adaugă sare după preferințe și se lasă la foc până se fierb bine toate ingredientele.

După ce au fiert suficient, se trage oala de pe foc, se scot legumele și puiul și se lasă la răcit. Morcovii îi tăiem cubulețe, iar din oala cu supă în care au fiert ingredientele luam o ceșcuță de supă și se lasă la răcit.

Citeste si: Ghid complet valori glicemie. Valorile normale ale glicemiei- catena.ro

Citeste si: Larisa de la „Casa Iubirii” și-a făcut iubit! Primele imagini cu bărbatul care i-a furat inima- wowbiz.ro

Amestecăm cele 3 gălbenușuri cu smântână până la omogenizare, apoi usturoiul pisat împreună cu ceșcuța de supă lăsată la răcit. Se repune pe foc oala cu supă și se adaugă compoziția realizată mai sus din gălbenușuri.

Pieptul de pui desfăcut fideluță și morcovii se pun la loc în oală. Se mai fierbe un minut și se ia oala de pe foc.

Ciorba- scurt istoric

Ciorba reprezintă în bucătăria tradițională românească unul dintre felurile principale de mâncare care se servesc la dejun (rareori la cină) la începutul mesei, după gustare.

Ciorba este un preparat lichid din legume, verdețuri respectiv legume și carne sau pește, obținut prin fierberea bucăților de carne, tăiate la dimensiuni mici, cu diferite legume, dregerea cu diverse ingrediente: ou, smântână, iaurt, rântașuri obținute prin rumenirea făinii din diverse cereale și după preferință acrirea cu oțet alimentar, borș, suc de lămâie sau sare de lămâie, suc de roșii, corcodușe, zarzăre ori zeamă de varză.

Citeste si: Ciorbă de potroace. Rețeta care te pune pe picioare după o noapte lungă

Citeste si: Varză a la Cluj. Rețetă delicioasă din inima României

Citeste si: Patrick crede că Roberta nu îl place pe Sebastian! Ce spune concurenta despre această situație: „Eu nu stau cu nimeni niciodată doar de dragul de a sta într-o relație.”- kfetele.ro

Citeste si: Cine este celebrul artist care s-a iubit cu femeia căreia i-a cântat la nuntă?! Cântăreţul scoate la iveală detalii neașteptate- radioimpuls.ro

Citeste si: Pârjoale moldoveneşti, reţeta savuroasă din bunici

Pentru ciorbele de post se fierb legumele fără carne și se acresc. Ca verdeață, la ciorbe se folosește pătrunjelul cu excepția ciorbelor ardelenești la care specific zonei este tarhonul, iar la ciorba de burtă nu se adaugă verdeață.

Ciorba de burtă se acrește cu oțet alimentar. Ciorba de potroace se acrește cu moare de varză. Ciorba à la grecque se acrește cu lămâie.

Denumire de "ciorbă"

În turcește bine-cunoscuta fiertură poartă numele de çorba, cuvânt provenit din arabul šorba (šarâb). Ciorba a ajuns pe masa românilor dintr-un capriciu istoric, fiind fiartă, mai întâi, în ceaunele și cazanele trupelor de spahii ale Imperiului Otoman. În Moldova, ciorba se acrește de obicei cu borș obținut din fermentarea tărâțelor și se numește la fel, borș.