Ciorbă rădăuțeană. Rețeta originală din 1970 - Cum a fost inventată de o bucătăreasă din Rădăuți

Ciorba rădăuțeană este unul dintre felurile principale de mâncare la români, servită la prânz sau cină.

marți 18 februarie 2020 , 00:23

DISTRIBUIE
acest articol
DIMENSIUNE
TEXT ARTICOL
Aa - Aa+

FOTO: Gastropedia

Ciorbă rădăuțeană. Proveniență

Ciorbă rădăuțeană. După cum îi spune și numele, ciorba rădăuțeană a fost preparată prima dată în municipiul Rădăuți, județul Suceava, prin anii 70. Femeia care a inventat acest sortiment de ciorbă este Cornelia Dumitrescu.

Gospodina a introdus pui în Ciorbă de burtă, la insistențele soțului, care dorea ciorbă de burtă cu gust de pui.

Văzând că are un gust bun, la scurt timp, femeia a introdus rețeta și în meniul restaurantului în care lucra. Ciorba inventată a fost apreciată chiar și de către turiști străini, care au și cerut rețeta. Mulți bucătari sau patroni de restaurante au introdus rețeta în localurile lor.

Ciorbă rădăuțeană. Ingrediente:

- piept de pui
- smântânǎ
- 3 gălbenușuri
- 2 morcovi
- 2 ardei
- o ceapă
- 3 căței de usturoi

Ciorbă rădăuțeană. Rețeta originală din 1970 - Cum a fost inventată de o bucătăreasă din Rădăuți

Ciorbă rădăuțeană. Mod de preparare

Se curăță legumele, se spală și curăță bine și pieptul de pui, apoi se pun toate la fiert într-o oală. Se adaugă sare după preferințe și se lasă la foc până se fierb bine toate ingredientele.

După ce au fiert suficient, se trage oala de pe foc, se scot legumele și puiul și se lasă la răcit. Morcovii îi tăiem cubulețe, iar din oala cu supă în care au fiert ingredientele luam o ceșcuță de supă și se lasă la răcit.

Amestecăm cele 3 gălbenușuri cu smântână până la omogenizare, apoi usturoiul pisat împreună cu ceșcuța de supă lăsată la răcit. Se repune pe foc oala cu supă și se adaugă compoziția realizată mai sus din gălbenușuri.

Pieptul de pui desfăcut fideluță și morcovii se pun la loc în oală. Se mai fierbe un minut și se ia oala de pe foc.

Ciorba - scurt istoric

Ciorba reprezintă în bucătăria tradițională românească unul dintre felurile principale de mâncare care se servesc la dejun (rareori la cină) la începutul mesei, după gustare.

Ciorba este un preparat lichid din legume, verdețuri respectiv legume și carne sau pește, obținut prin fierberea bucăților de carne, tăiate la dimensiuni mici, cu diferite legume, dregerea cu diverse ingrediente: ou, smântână, iaurt, rântașuri obținute prin rumenirea făinii din diverse cereale și după preferință acrirea cu oțet alimentar, borș, suc de lămâie sau sare de lămâie, suc de roșii, corcodușe, zarzăre ori zeamă de varză.

Citeste si: Ciorbă de potroace. Rețeta care te pune pe picioare după o noapte lungă

Citeste si: Varză a la Cluj. Rețetă delicioasă din inima României

Citeste si: Pârjoale moldoveneşti, reţeta savuroasă din bunici

Pentru ciorbele de post se fierb legumele fără carne și se acresc. Ca verdeață, la ciorbe se folosește pătrunjelul cu excepția ciorbelor ardelenești la care specific zonei este tarhonul, iar la ciorba de burtă nu se adaugă verdeață.

Ciorba de burtă se acrește cu oțet alimentar. Ciorba de potroace se acrește cu moare de varză. Ciorba à la grecque se acrește cu lămâie.

Denumire de "ciorbă"

În turcește bine-cunoscuta fiertură poartă numele de çorba, cuvânt provenit din arabul šorba (šarâb). Ciorba a ajuns pe masa românilor dintr-un capriciu istoric, fiind fiartă, mai întâi, în ceaunele și cazanele trupelor de spahii ale Imperiului Otoman. În Moldova, ciorba se acrește de obicei cu borș obținut din fermentarea tărâțelor și se numește la fel, borș.

Clipul zilei pe KANALD.RO:
Te-ar putea interesa si