1 din 3 | Deși președintele nu are atribuții pe salarii și taxe, candidații promit bani, pensii sau un trai mai bun pentru toți. Ce urmează, de fapt, după alegeri
2 din 3 | Deși președintele nu are atribuții pe salarii și taxe, candidații promit bani, pensii sau un trai mai bun pentru toți. Ce urmează, de fapt, după alegeri
3 din 3 | Deși președintele nu are atribuții pe salarii și taxe, candidații promit bani, pensii sau un trai mai bun pentru toți. Ce urmează, de fapt, după alegeri
Ca la fiecare rundă de alegeri, nu doar de alegeri prezidențiale 2025, scena publică se umple de promisiuni generoase, rostite cu ușurință și primite cu speranță. În prim-plan apar subiecte precum creșterea salariilor, reducerea taxelor și sprijinul financiar pentru diverse categorii sociale.
Cu toate acestea, din punct de vedere constituțional, președintele României nu are atribuții directe în stabilirea salariilor sau a politicii fiscale. Este o realitate juridică adesea trecută cu vederea în timpul campaniilor.
Ce poate și ce nu poate face un președinte
Potrivit Constituției României, președintele are în principal roluri legate de reprezentarea țării pe plan extern, medierea între puterile statului și desemnarea prim-ministrului. Nu are însă autoritate asupra bugetului de stat, nivelului salariilor sau structurii sistemului de taxe.
Acestea sunt responsabilități ale Guvernului și Parlamentului. Guvernul propune bugetul și măsurile fiscale, iar Parlamentul le aprobă. Președintele nu poate emite ordonanțe, nu poate modifica nivelul contribuțiilor sau al salariilor prin decizii unilaterale.
Citește și: Unde votezi pe 4 mai 2025: Registrul secțiilor de votare
Prin urmare, promisiunile legate de bani, oricât de atractive ar fi, nu pot fi puse în aplicare de la Palatul Cotroceni.
De ce apar totuși astfel de promisiuni
În campaniile electorale, temele economice sunt adesea printre cele mai sensibile. Salariile, taxele și sprijinul social sunt aspecte care afectează direct viața cetățenilor. De aceea, ele sunt des menționate în discursurile candidaților, chiar dacă aplicarea lor nu ține de funcția prezidențială.
Pentru unii candidați, aceste teme pot avea un rol mai degrabă programatic sau simbolic. Ei își exprimă viziunea despre ce direcție ar trebui să urmeze țara sau ce politici publice ar susține dacă ar avea influență asupra guvernării. Dar este important de precizat că, în absența unei majorități parlamentare și a unui guvern compatibil, aceste idei nu pot deveni realitate doar prin voința președintelui.
Citește și: Alegeri prezidențiale 2025: În ce condiții votul este considerat nul?
Ce se întâmplă după alegeri
După alegeri, atribuțiile președintelui rămân aceleași, indiferent de platforma electorală. În funcție de rezultatul scrutinului și de componența viitoare a Parlamentului, se pot crea contexte politice în care unele idei exprimate în campanie să fie susținute sau, dimpotrivă, ignorate.
Dacă președintele ales provine dintr-o zonă politică diferită de cea a Guvernului, este posibil să urmeze o perioadă de coabitare.
Ce poate face concret un președinte
- Deși nu are atribuții pe zona fiscal-bugetară, președintele României poate avea un rol activ în:
- susținerea reformelor în domeniul administrației și justiției;
- promovarea transparenței și echilibrului între instituții;
- atragerea de investiții prin diplomație economică;
- protejarea valorilor constituționale și a statului de drept;
- facilitarea dialogului între partide și între autorități.
Un președinte cu viziune poate contribui la crearea unui climat stabil, în care Guvernul și Parlamentul să lucreze eficient. Însă, nu poate promite în mod realist creșteri salariale sau reduceri de taxe, pentru că nu deține instrumentele legale necesare.
