Editorial Dan Constantin: Dilema României, la Oituz sau la Ormuz?

Trump nu exclude ieșirea SUA din NATO

(Sursa foto: X.com / White House)

Jurnalistul Dan Constantin semnează editorialul Dilema României, la Oituz sau la Ormuz?

În istoria ultimilor 85 de ani, petrolul a fost la baza unor mari conflicte militare. Războaiele sunt pregătite prin propagandă, prin motivarea unor ideologii adverse, dar substratul care alimentează agresiunile militare are mirosul „aurului negru”.

În 1941, Japonia a atacat la Pearl Harbor, unde se afla amplasată forța maritimă principală din Pacific a Statelor Unite, după ce la Washington s-a luat decizia opririi exportului de petrol către forța imperială ce voia să domine Asia.

Agresiunea-surpriză, fără declarație de război, a provocat intrarea Americii în conflagrația mondială. Noul război din Golf are același substrat- petrolul.

CRIZA SUEZULUI, CU REPETIȚII. În 1956, naționalizarea Canalului de Suez, ruta cea mai scurtă pentru aprovizionarea Europei de Vest cu petrolul din Golf, declanșează atacul Franței și al Marii Britanii asupra Egiptului. Europa de Vest descoperă ce înseamnă penuria de carburanți. Războaiele din Orientul Mijlociu din 1967 și 1973 provoacă noi perturbări pe piața hidrocarburilor.

Economia globală intră sub semnul „șocurilor petrolului” care s-au absorbit greu. Căderea Șahului aduce în 1979 un nou șoc, care bagă multe țări, inclusiv România, în recesiune. Dictatura religioasă instalată la Teheran va alimenta mari tensiuni geopolitice care nu au fost „capsulate” de războiul îndelungat cu Irak. În 1983 apare o nouă criză, pertractările dintre membrii OPEC asupra nivelurilor de producție din fiecare țară membră a organizației erau motivate de o stabilizare a prețului la barilul de petrol la 29 de dolari, sub cei 34 de dolari care era apreciat atunci ca un prag de la care se „sufoca” economia mondială.
Urmează o prăbușire a prețului la 7 dolari, dar Irakul agresează la începutul anilor ’90, Kuweitul, micul vecin cu resurse mari de petrol și cu ieșire la apele Golfului. Știm ce a urmat, pentru că în „Furtuna în deșert”, armata română a făcut proba de interoperabilitate cu NATO.

Citește continuarea pe jurnalul.ro.


Îți Recomandăm Și...
Parteneri