El e cel mai tare roman. A luat "Oscarul inventicii". Inventia lui ar putea ajuta la oprirea poluarii si ar putea sa imbunatateasca viata pe Pamant

Un dispozitiv de marimea unui capac de pix i-a adus romanului Flaviu Turcu „Oscarul inventicii“, cum sunt numite Premiile R&D din SUA care rasplatesc tehnologiile create sa îmbunatateasca viata oamenilor.

A.L., sâmbătă 23 iulie 2016 , 16:43

DISTRIBUIE
acest articol
DIMENSIUNE
TEXT ARTICOL
Aa - Aa+

 

El e cel mai tare roman. A luat Oscarul inventicii. Inventia lui ar putea ajuta la oprirea poluarii si ar putea sa imbunatateasca viata  pe Pamant
Un dispozitiv de marimea unui capac de pix i-a adus romanului Flaviu Turcu „Oscarul inventicii“, cum sunt numite Premiile R&D din SUA care rasplatesc tehnologiile create sa îmbunatateasca viata oamenilor.
Inventia romanului, un rotor de marimea unui capac de pix, este un dispozitiv care, în combinatie cu alte dispozitive, va putea ajuta la reducerea poluarii prin reducerea gazelor cu efect de sera. Pe scurt, aparatul este doar „o rotita“ dintr-un mecanism care, pe viitor, ar putea permite stocarea dioxidului de carbon în subteran.
În cele ce urmeaza, „Adevarul“ a discutat cu Flaviu (care în prezent preda în Cluj), despre ce înseamna inventia lui si despre viitorul cercetarii.
„Cercetarea trebuie sa duca la produse si servicii care îmbunatatesc viata omului. Asta spun americanii“, asta crede si Flaviu Turcu, romanul distins, în 2015, cu R&D100 Awards sau „Oscarul inventicii“, cum li se mai spun acestor premii. E primul cercetator din Romania care obtine aceasta distinctie oferita de peste jumatate de secol oamenilor de stiinta si descoperirilor acestora din întreaga lume. Castigarea acestui Oscar l-a plasat într-un top 100 al celor mai ingenioase tehnologii din Statele Unite si i-a alimentat si mai mult pasiunea pentru cercetare si fizica. si dorinta de a schimba lumea, pe cat se poate. Inventia premiata a fost realizata de Flaviu si fostii colegi din echipa de la Laboratorului National Pacific Nordwest (David W. Hoyt, Jesse A. Sears Jr., Kevin Rosso si Jian Zhi Hu) din Richland, unul din laboratoarele de top ale Americii ce-si are originea din Proiectul Manhattan din 1942, al bombei atomice.
Azi, Flaviu este cadru didactic la catedra de Fizica Biomoleculara a Facultatii de Fizica, din cadrul UBB. „Am ajuns la fizica dintr-o întamplare“ În cladirea centrala a UBB, la demisol se afla birourile Institutului de Fizica „Ioan Ursu“ cu usi albe si geamuri luminoase. Acolo lucreaza oameni care se încapataneaza sa arate lumii cealalta fata a fizicii, din spatele calculelor migaloase si desenelor complicate. Pentru ei, fizica înseamna viata, creativitate si posibilitati infinite.
Era genul de copil care îsi repara unele jucarii dupa ce le strica. Totul e o acumulare, crede el, dar e nevoie de rabdare, multe cunostinte, de lungi perioade de învatare ca sa întelegi fizica. L-a ajutat si ca a avut un dascal bun la fizica în liceu, la Colegiul National Mihai Viteazu din Turda. Orele de fizica erau cu atat mai placute cu cat se tineau în laborator. „Acel profesor (n.r. Lucian Undreiu) a plecat în SUA, prin 2000.
E profesor la Colegiul Universitatii Virginia din Wise (n.r. Universitaty of Virginia's College at Wise). Ne-am întalnit apoi. Ne cautam. stie ca am ajuns în SUA si se bucura ca am lucrat la Departamentul Energiei, si de ce am realizat. (...) Prima data cand am obtinut pozitia (n.r. slujba la PNNL) i-am scris, înainte de a semna contractul, si l-am întrebat ce stie de acest laborator“ , povesteste cercetatorul. 2009.
Criza, schimbarea si cautarea unei solutii Specializarea sa din liceu îi permitea sa se înscrie mai departe la facultatea de Fizica a UBB, desi în acele vremuri, prin 96, la mare cautare erau stiintele economice si Dreptul.
„Ofereau o solutie la problemele vietii mult mai rapida dupa absolvire. Cred ca, pana la urma, nu am ales eu, ci destinul. Am ajuns la fizica dintr-o întamplare“, spune Flaviu.
În 2001 termina facultatea, iar în 2007, doctoratul. Însa pana la terminarea doctoratului a mers în mai multe stagii în Nijmegen (Olanda), Orleans (Franta), IBM (SUA), Letbridge (Canada), Tallin (Letonia) unde a învatat cum sa creeze instrumente/aparate, nu doar sa le foloseasca în domeniu pe cele disponibile comercial.

Inventia romanului, un rotor de marimea unui capac de pix, este un dispozitiv care, în combinatie cu alte dispozitive, va putea ajuta la reducerea poluarii prin reducerea gazelor cu efect de sera.

Pe scurt, aparatul este doar „o rotita“ dintr-un mecanism care, pe viitor, ar putea permite stocarea dioxidului de carbon în subteran, scrie Adevarul.

„Cercetarea trebuie sa duca la produse si servicii care îmbunatatesc viata omului. Asta spun americanii“, asta crede si Flaviu Turcu, romanul distins, în 2015, cu R&D100 Awards sau „Oscarul inventicii“, cum li se mai spun acestor premii.

E primul cercetator din Romania care obtine aceasta distinctie oferita de peste jumatate de secol oamenilor de stiinta si descoperirilor acestora din întreaga lume. Castigarea acestui Oscar l-a plasat într-un top 100 al celor mai ingenioase tehnologii din Statele Unite si i-a alimentat si mai mult pasiunea pentru cercetare si fizica. si dorinta de a schimba lumea, pe cat se poate.

Inventia premiata a fost realizata de Flaviu si fostii colegi din echipa de la Laboratorului National Pacific Nordwest (David W. Hoyt, Jesse A. Sears Jr., Kevin Rosso si Jian Zhi Hu) din Richland, unul din laboratoarele de top ale Americii ce-si are originea din Proiectul Manhattan din 1942, al bombei atomice.

Azi, Flaviu este cadru didactic la catedra de Fizica Biomoleculara a Facultatii de Fizica, din cadrul UBB. „Am ajuns la fizica dintr-o întamplare“ În cladirea centrala a UBB, la demisol se afla birourile Institutului de Fizica „Ioan Ursu“ cu usi albe si geamuri luminoase.

Acolo lucreaza oameni care se încapataneaza sa arate lumii cealalta fata a fizicii, din spatele calculelor migaloase si desenelor complicate. Pentru ei, fizica înseamna viata, creativitate si posibilitati infinite.

Era genul de copil care îsi repara unele jucarii dupa ce le strica. Totul e o acumulare, crede el, dar e nevoie de rabdare, multe cunostinte, de lungi perioade de învatare ca sa întelegi fizica. L-a ajutat si ca a avut un dascal bun la fizica în liceu, la Colegiul National Mihai Viteazu din Turda. Orele de fizica erau cu atat mai placute cu cat se tineau în laborator.

„Acel profesor (n.r. Lucian Undreiu) a plecat în SUA, prin 2000. E profesor la Colegiul Universitatii Virginia din Wise (n.r. Universitaty of Virginia's College at Wise). Ne-am întalnit apoi. Ne cautam. stie ca am ajuns în SUA si se bucura ca am lucrat la Departamentul Energiei, si de ce am realizat. (...) Prima data cand am obtinut pozitia (n.r. slujba la PNNL) i-am scris, înainte de a semna contractul, si l-am întrebat ce stie de acest laborator“ , povesteste cercetatorul.

2009. Criza, schimbarea si cautarea unei solutii Specializarea sa din liceu îi permitea sa se înscrie mai departe la facultatea de Fizica a UBB, desi în acele vremuri, prin 96, la mare cautare erau stiintele economice si Dreptul. „Ofereau o solutie la problemele vietii mult mai rapida dupa absolvire.

Cred ca, pana la urma, nu am ales eu, ci destinul. Am ajuns la fizica dintr-o întamplare“, spune Flaviu. În 2001 termina facultatea, iar în 2007, doctoratul. Însa pana la terminarea doctoratului a mers în mai multe stagii în Nijmegen (Olanda), Orleans (Franta), IBM (SUA), Letbridge (Canada), Tallin (Letonia) unde a învatat cum sa creeze instrumente/aparate, nu doar sa le foloseasca în domeniu pe cele disponibile comercial.

 

Clipul zilei pe KANALD.RO:
Te-ar putea interesa si