Pentru mulți oameni, suplimentele alimentare fac parte din viața de zi cu zi. O capsulă dimineața, încă una seara și impresia că îți ajuți organismul să funcționeze mai bine. Numai că, în cazul fumătorilor, unele formule care conțin vitamina A sau beta-caroten pot veni la pachet cu pericole despre care puțini știu.
De ce nu orice formă de vitamina A înseamnă același lucru
Primul lucru care trebuie lămurit este că, atunci când pe etichetă scrie „vitamina A”, nu înseamnă automat că vorbim despre același tip de substanță. Potrivit fișei pentru profesioniști publicate de NIH Office of Dietary Supplements și actualizate la 10 martie 2025, vitamina A există în forme diferite: pe de o parte, vitamina A preformată — adică retinolul și esterii săi — iar pe de altă parte carotenoizii provitamina A, dintre care cel mai cunoscut este
Tot NIH arată, în aceeași actualizare din 2025, că problema nu a fost observată la legumele și fructele bogate în carotenoizi, ci în special la suplimentele cu doze mari de beta-caroten, mai ales la fumători, foști fumători și persoane expuse la azbest.
Cu alte cuvinte, discuția nu este despre ideea generală de „vitamina A face bine”, ci despre anumite forme și anumite doze, în contextul unui factor de risc major: fumatul.
Iar aici datele nu sunt deloc recente și nici izolate.Studiul din 1994 care a ridicat primul mare semnal de alarmă
Unul dintre cele mai importante momente din această poveste a venit în 1994, când The Alpha-Tocopherol, Beta-Carotene Cancer Prevention Study Group a publicat în The New England Journal of Medicine rezultatele unui studiu major desfășurat pe bărbați fumători.
Cercetarea, cunoscută azi simplu drept ATBC, a urmărit dacă anumite suplimente antioxidante ar putea reduce riscul de cancer. Rezultatul a surprins comunitatea medicală: beta-carotenul nu a redus riscul de cancer pulmonar, iar în grupul care a primit suplimentul s-a observat, dimpotrivă, o creștere a incidenței cancerului pulmonar.NIH, în fișa sa actualizată în 2025, rezumă acest rezultat spunând că în studiul ATBC riscul de cancer pulmonar a fost cu aproximativ 18% mai mare la participanții care au primit beta-caroten.
Important este și contextul: nu vorbim despre o observație vagă sau despre un studiu mic, ci despre un trial clinic publicat într-una dintre cele mai respectate reviste medicale din lume. De aici începe, de fapt, avertismentul modern legat de beta-caroten și fumat.
Citește și: VIDEO „Au un puternic rol antioxidant”. Algele, afacerea viitorului
Ce a arătat cercetarea CARET, oprită mai devreme din cauza riscurilor
Dacă ATBC a fost primul semnal mare de alarmă, studiul CARET a venit, doi ani mai târziu, ca o confirmare greu de ignorat. În 1996, Gary S. Omenn și colaboratorii au publicat tot în The New England Journal of Medicine rezultatele trialului Carotene and Retinol Efficacy Trial, desfășurat pe 18.314 persoane cu risc crescut: fumători, foști fumători și persoane expuse profesional la azbest. Participanții au primit o combinație de beta-caroten și vitamina A preformată (retinol).
În loc să ofere protecție, combinația a fost asociată cu mai multe cazuri de cancer pulmonar, mai multe decese prin cancer pulmonar și o mortalitate totală mai mare în grupul care lua suplimentele. Rezultatele au fost suficient de îngrijorătoare încât studiul a fost întrerupt înainte de termen. NIH menționează și astăzi, în actualizarea din 2025, că acesta a fost unul dintre argumentele majore pentru care beta-carotenul nu mai este privit ca un supliment „inofensiv” la persoanele expuse la risc pulmonar.
Aici merită observat un detaliu important pentru cititor: nu a fost vorba doar despre beta-caroten luat singur, ci și despre combinația dintre beta-caroten și vitamina A. De aceea, pentru un fumător, simpla idee că un supliment „are vitamina A, deci ajută” poate fi înșelătoare. În anumite formule și în anumite contexte, exact această combinație a ridicat probleme.
Confirmările ulterioare: ce au spus meta-analizele și studiile mai noi
La prima vedere, cineva ar putea spune că ATBC și CARET sunt studii vechi, din anii ’90. Numai că semnalul nu a dispărut. În 2008, o meta-analiză semnată de Tanvetyanon și Bepler și publicată în revista Cancer a adunat datele din marile studii disponibile și a concluzionat că, la fumătorii activi, suplimentarea cu beta-caroten a fost asociată cu o creștere semnificativă a riscului de cancer pulmonar. Autorii au raportat un odds ratio de 1,24, adică un risc crescut comparativ cu cei care nu primeau suplimentul.
Un an mai târziu, în 2009, cercetătoarea Johanna A. Satia și colegii ei au publicat în American Journal of Epidemiology rezultatele VITAL Study, care a analizat utilizarea pe termen lung a unor suplimente precum beta-carotenul, retinolul, licopenul și luteina. Concluzia formulată de autori a fost foarte directă: utilizarea pe termen lung a suplimentelor individuale cu beta-caroten, retinol și luteină nu ar trebui recomandată pentru prevenția cancerului pulmonar, în special la fumători.
Așadar, povestea nu s-a oprit la două trialuri celebre. Datele au fost reanalizate, completate și puse în context, iar direcția generală a rămas aceeași: la fumători, beta-carotenul din suplimente nu doar că nu și-a dovedit utilitatea pentru prevenția cancerului pulmonar, ci a fost asociat în repetate rânduri cu risc crescut.
Citește și: Ce este kombucha: beneficii și contraindicații. Cantitatea maximă pe care o putem consuma zilnic
Avertismentul care rămâne valabil și azi
Poate cel mai important aspect pentru publicul larg este că aceste rezultate nu au rămas „îngropate” în literatura de specialitate. În 2022, U.S. Preventive Services Task Force (USPSTF) a emis recomandarea finală potrivit căreia beta-carotenul și vitamina E nu trebuie folosite pentru prevenția bolilor cardiovasculare sau a cancerului. În textul oficial, USPSTF spune clar că există dovezi adecvate că beta-carotenul crește riscul de cancer pulmonar la persoanele deja expuse unui risc înalt, cum sunt fumătorii.
Tot în materialele NIH actualizate în 2024 și 2025 apare aceeași linie de prudență: fumătorii, foștii fumători și persoanele expuse la azbest ar trebui să evite suplimentele cu doze mari de beta-caroten. Când o concluzie rămâne stabilă după decenii de cercetare și este preluată în recomandări oficiale, nu mai vorbim despre o simplă controversă, ci despre un avertisment care trebuie luat în serios.
De ce morcovii nu sunt problema, dar suplimentele pot fi
Aici apare una dintre cele mai frecvente confuzii. Dacă beta-carotenul este legat de risc la fumători, înseamnă că trebuie evitate și alimentele care îl conțin? Răspunsul este nu, iar această distincție este menționată clar de NIH în fișele sale pentru consumatori și profesioniști, actualizate în 2025. Problema semnalată în studii privește suplimentele cu doze mari de beta-caroten, nu consumul normal de morcovi, dovleac, cartof dulce sau alte alimente bogate în carotenoizi.
Cu alte cuvinte, o salată sau o porție de legume nu intră în aceeași categorie de risc cu o capsulă concentrată cumpărată din farmacie sau de pe internet. Tocmai de aceea, titlurile simplificate de tipul „vitamina A provoacă cancer la fumători” sunt incomplete. Formula corectă este mai nuanțată: anumite suplimente, în special cele cu beta-caroten și uneori combinațiile cu retinol, au fost asociate cu risc crescut de cancer pulmonar la fumători.
Ce ar trebui să verifice imediat orice fumător pe eticheta produsului
Pentru un fumător, primul pas simplu și concret este să citească atent eticheta. Termenii care ar trebui să ridice imediat un semn de întrebare sunt: beta-carotene, beta-caroten, vitamin A as beta-carotene, retinol, retinyl palmitate sau combinații promovate pentru vedere, piele, imunitate ori „protecție antioxidantă”. Fișa NIH despre multivitamine, actualizată în 2024, arată clar că astfel de ingrediente pot apărea în produse foarte comune, nu doar în suplimente „de nișă”.
Al doilea pas este și cel mai important: să nu presupună că „natural” înseamnă automat sigur. În cazul beta-carotenului la fumători, studiile mari din 1994 și 1996, meta-analiza din 2008, studiul observațional din 2009 și recomandarea oficială USPSTF din 2022 merg în aceeași direcție. Iar când atât literatura științifică, cât și instituțiile medicale spun de ani buni același lucru, ideea de a lua astfel de suplimente „după ureche” devine o loterie inutilă.
În fond, pericolul nu stă în gestul de a lua o capsulă, ci în falsa impresie că orice supliment este, prin definiție, benign. Pentru fumători, unele formule cu vitamina A și mai ales cu beta-caroten pot însemna exact opusul.
