Gigi Becali, in paginile publicatiei americane New York Times, intr-o poveste complexa despre lacomie, bani si, foarte posibil, razbunare

Problema identitatii echipei de fotbal Steaua Bucuresti a depasit granitele Romaniei. Publicatia americana „The New York Times” a scris un articol in care prezinta storia conflictului dintre Gigi Becali si Ministerul Apararii Naţionale, cu privire la clubul de fotbal.

A.C., miercuri 05 aprilie 2017 , 10:50

DISTRIBUIE
acest articol
DIMENSIUNE
TEXT ARTICOL
Aa - Aa+

Batalia pentru Steaua este o poveste complexa despre lacomie, bani si, foarte posibil, razbunare", scrie autorul articolului, sub titlul "Proprietarul si armata se lupta pentru numele unui club de fotbal".

Agentia News.ro a tradus reportajul publicat de cotidianul new-yorkez, dupa cum urmeaza:

Pentru o data, mulţimea care s-a strans sa scandeze nu a fost furioasa pe Gigi Becali. In ultimii ani, Becali, patronul FC Steaua Bucuresti, echipa de fotbal cea mai populara si cea mai de succes din Romania, era discreditat in mod obisnuit. Si nu numai pentru ca el este unul dintre personajele cele mai bogate si controversate din ţara, care atrage atenţia in mod regulat prin opiniile sale negative la adresa femeilor si homosexualilor. Incepand din 2011, Becali a fost implicat intr-o batalie in justiţie pentru controlul Stelei, care a castigat in 1986 Cupa Campionilor Europeni, precursoarea Ligii Campionilor, cu un formidabil adversar, fostul proprietar al echipei, Ministerul Apararii.

Este o disputa care ameninţa sa distruga una dintre cele mai cunsocute echipe europene. A divizat suporterii clubului, majoritatea boicotand echipa cat timp Becali se afla la conducere. A facut ca Becali sa piarda dreptul de a folosi emblema si chiar numele clubului. De asemenea, a dus la crearea unei noi echipe a armatei, CSA Steaua Bucuresti, care va incepe sa evolueze probabil sezonul viitor in liga a patra romana.

Totusi, in ultimele luni, cand zeci de mii de protestatari au infruntat nopţile de iarna cu frig patrunzator adunandu-se in Piata Victoriei pentru a cere eradicarea corupţiei din viaţa publica, pentru prima data Becali nu a fost ţinta furiei lor. De fapt, el s-a alaturat mulţimii.

"A fost un semn de solidaritate", a spus el, stand in sala de recepţii inalta din palatul sau, aflat la cateva zeci de metri de Piaţa Victoriei. Becali, imbracat intr-un costum maro cu camasa neagra, era inconjurat intr-un halo de frunze de aur. O icoana a Sfantului Gheorghe, patronul sau spiritual, atarna in apropiere. Un portret al lui era sprijinit de perete langa usa, scrie New York Times.

"Am vrut sa arat ca sunt iubit de oameni", a explicat el, adaugand: "Cred ca sunt singura persoana care putea merge acolo fara escorta sau bodyguarzi". Era o imagine greu de reprodus, mult-criticatul milionar ca om al poporului. Dar mult mai mult decat atat era realitatea: un mare club european intr-o lupta pentru numele sau si, probabil, pentru existenţa sa, in timp ce proprietarul sau purta un razboi de unul singur impotriva armatei romane.

Batalia pentru Steaua este o poveste complexa despre lacomie, bani si, foarte posibil, razbunare. Steaua Bucuresti a fost fondata in 1947 si, ca multe echipe sportive din Europa de Est sub comunism, era patronata si administrata de un departament guvernamental. Timp de decenii, echipa a fost vazuta ca reprezentand armata, in timp ce marea ei rivala, Dinamo, reprezenta Ministerul Afacerilor Interne.

Cand Steaua a invins Barcelona la penaltiuri pentru a ridica trofeul Cupei Campionilor Europeni in 1986, Romania era inca sub controlul dictatorului comunist Nicolae Ceausescu. Echipa avea sa atinga semifinalele Cupei Campionilor in 1988 si sa revina in finala un an mai tarziu. Insa dupa caderea comunismului, proprietatea statului asupra echipelor a devenit demodata si Steaua a fost scoasa din asociaţia sportiva a armatei, CSA Steaua, in 1988.

In acel moment, Becali, un fost cioban care a facut avere in domeniul imobiliar dupa caderea comunismului, si-a crescut treptat influenţa si, in 2003, a preluat controlul Stelei. "Am devenit bogat si, cand un om devine bogat, el vrea sa devina celebru. De asta am preluat Steaua. Si am devenit celebru", a spus Becali.

Pentru mulţi din aceasta tara, Becali, in varsta de 58 de ani, reprezinta ceea ce Romania ar fi trebuit sa lase in trecut. El se prezinta ca un naţionalist antiglobalizare si a fost comparat cu Donald J. Trump, pe care il admira. ("Am spus ca daca Trump poate deveni presedinte, Dumnezeu va opri apocalipsa", a afirmat Becali).

Dupa o cariera de politician atat in Parlamentul Romaniei, cat si cel european si dupa o candidatura nereusita la presedinţia Romaniei, Becali a ajuns in inchisoare in 2013, dupa un schimb de terenuri facut cu armata. Cand a a fost eliberat, batalia legala pentru Steaua era in desfasurare.

In proprietatea lui Becali, Steau a fost un succes, castigand cinci titluri de campioana, o mana de cupe si evoluand cu regularitate in Liga Campionilor, importanta sursa de venit. La scurt timp dupa prima calificare in grupele Ligii Campionilor, in 2006, si la cateva luni dupa ce a ajuns in semifinalele Cupei UEFA, cunoscuta acum ca Liga Europa, armata a inceput sa se uite cu mai multa atenţie la inţelegerea care i-a permis lui Becali sa cumpere clubul. A susţinut ca au avut loc nereguli importante. Juristul armatei a pretins ca unele documente au fost falsificate, o acuzaţie pe care Becali a negat-o vehement.

In 2011, a inceput o complexa serie de acţiuni in justiţie, contestand vanzarea si folosirea culorilor si marcii clubului. La inceput, intriga a avut loc in mare parte sub control. Dar disputa a devenit publica in decembrie 2014, cand o instanţa a stabilit ca Becali nu a avut dreptul sa foloseasca emblema Steaua si alte simboluri legate de club. Nestiind exact cum sa aplice decizia, clubul si-a schimbat tradiţionalele culori rosu si albastru si a indepartat emblema Stelei de pe tricourile jucatorilor, de pe banca de rezerve si chiar de pe tabela de marcaj, inaintea urmatorului meci disputat acasa. La un moment dat, anul trecut, Becali a ameninţat ca va da numele sau clubului. El a renunţat, inţelegand ca asta ar indeparta fanii. Dar in mijlocul confuziei si amaraciunii create, asistenţa la meciuri s-a prabusit. Un caz separat este asteptat sa stabileasca daca Becali va trebui sa plateasca milioane de dolari compensaţii si un apel final trebuie sa determine daca Becali poate folosi numele Steaua Bucuresti. De acum, echipa a introdus o noua marca si s-a inregistrat la UEFA sub un nou nume pentru a se asigura ca poate juca in competiţiile europene.

"Numele nu este important", a precizat Becali, care s-a referit la un recent sondaj online, care arata ca o proporţie de 85 la suta dintre fani crede ca gruparea sa, oricum s-ar numi, este adevarata Steaua.

De partea cealalta a orasului, vizavi de un nou mall, renascuta echipa de fotbal a CSA Steaua Bucuresti capata forma intr-o baza militara. "Nu a fost un moment anume cand am decis sa luam marca inapoi", a declarat colonelul Cristian Petrea, presedintele CSA Steaua. Petrea este un munte de om, cu o tunsoare militara stricta, imbacat intr-un costum albastru. "A fost o problema de analiza. Am luat decizia de a proteja marca Steaua. Aceasta acţiune legala a inceput dupa o studiere atenta a documentelor", a spus el.

La inceput, s-a crezut ca noua Steaua ar fi putut inlocui FC Steaua in prima liga romana. Dar in timp ce Petrea a spus ca el a insistat pe un start curat, exista legaturi, reale si sentimentale, cu zilele de glorie ale Stelei. Faimosul stadion Ghencea, deteriorat acum, unde au avut loc numeroase performanţe ale Stelei in anii 80 si de pe care Becali a plecat in 2015 pentru noua arena naţionala, este in curs de renovare cu 60 de milioane de euro de la stat, in vederea Campionatului European din 2020. Trofeele clubului sunt sub cheie, inclusiv replica in miniatura a Cupei Campionilor Europeni, a spus Petrea. Unul dintre jucatorii din acea echipa, Marius Lacatus, a fost numit director sportiv al noii formaţii.

"Nu am vrut niciodata un conflict intre colegii mei", a declarat Lacatus, incercand sa fie deasupra infruntarii legale. Helmuth Duckadam, portarul care a aparat patru lovituri de departajare impotriva Barcelonei, susţine clubul lui Becali, in timp ce Gheorghe Hagi, o alta legenda a Stelei si poate cel mai mare jucator roman, care l-a gazduit pe Becali la academia sa de fotbal cand i se permitea sa iasa din inchisoare, si-a pastrat oficial neutralitatea in aceasta disputa.

"Prieteniile sunt construie in ani si ani si nu vreau sa stric prietenii din cauza asta", a precizat Lacatus. Prudenţa sa este de inţeles. El a avut cateva dispute cu Becali, care l-a angajat ca antrenor al Stelei si l-a demis apoi, de trei ori.

Oficialii CSA Steaua dezmint ca acţiunea in justiţie cu privire la marca sau decizia de a crea o Steaua concurenta ar avea vreo legatura cu dorinţa de razbunare sau cu intenţia de a-l pedepsi pe Becali.

"Noi nu il privim pe Becali ca pe dusmanul nostru. Noi avem clubul nostru, el il are pe al lui", a spus Petrea.

Mulţi dintre fanii Stelei, inclusiv cel mai mare grup de ultrasi, au decis sa abandoneze echipa lui Becali si sa o susţina pe cea a armatei. Acestia considera ca Becali nu pune preţ pe ei sau pe echipa, ci numai pe bani. Un grup mai mic contina sa susţina clubul lui Becali, daca nu pe el insusi.

"Noi nu il susţinem pe Gigi Becali, noi susţinem echipa", a declarat Cosmin. "Gigi a facut multe lucruri bune in fotbalul romanesc, dar are o gura mare si a spus o gramada de prostii despre legendele noastre", a continuat el.

Fanii care spun ca vor ramane de partea vechii Steaua invoca de asemenea motive practice. Corupţia, scaderea numarului de spectatori si problemele financiare au facut ca multe cluburi sa-si inceteze activitatea si unii cred ca daca Steaua se clatina si se prabuseste, ar putea trage tot fotbalul romanesc dupa ea.

"Nu voi ţine niciodata cu acea echipa", a spus Cosmin despre formaţia armatei. "Daca Steaua dispare, fotbalul din Romania dispare pentru mine. Este sfarsitul povestii", a adaugat el.

O zapada groasa se intinde in afara stadionului naţional al Romaniei. Era zi de meci, in februarie, si Steaua lui Becali juca impotriva FC Voluntari. Erau -12 grade si Becali purta o haina neagra cu guler de blana, o helanca de un albastru electric si o palarie ca o placinta. "Nu simt frigul", a spus el, in timp ce parasea loja sa pentru a sta afara si urmari meciul.

Cateva sute de fani erau pe cavernosul si pustiul stadion. Singurul zgomot venea probabil de la vreo duzina de suporteri, printre care se numara Cosmin si micul lui grup ultras si alţii care au decis sa treaca  peste disputele curente si sa stea langa echipa. La opt kilometri distanţa de Piaţa Victoriei, unde 70.000 de romani infruntau din nou temperaturile ingheţate pentru a protesta faţa de corupţie, Becali statea nemiscat, in timp ce FC Voluntari deschidea devreme scorul. Steaua a egalat si, dupa cateva penaltiuri si decizii discutabile ale arbitrilor, meciul s-a terminat cu un 2-2.

"Nu mai simt aceeasi bucurie cand ma uit la fotbal si nici nu mai sunt aceeasi persoana cum eram", declarase Becali mai devreme, dornic sa se infaţiseze ca un profund om religios, schimbat de perioada petrecuta in inchisoare si preocupat de lucruri importante.

Totusi, meciul fiind terminat, Becali a sarit de pe locul sau si a urmarit reluarea unuia dintre penaltiuri la un televizor. A parasit furtunos stadionul golit si s-a indreptat catre locul in care in acea noapte se stransese cea mai mare mulţime, in jurul palatului lui aurit, scandand impotriva corupţiei. Cateva saptamani mai tarziu, Becali a anunţat noul nume al clubului, FC FCSB. Probabil schimbarea a fost inca o manevra legala sau poate o incercare de a dezamorsa lupta cu armata, dar efectul este clar. Pentru cateva luni, poate mai mult, faimosul nume Steaua Bucuresti va disparea pur si simplu.

Clipul zilei pe STIRILEKANALD.RO:

Te-ar putea interesa si