Înalta Curte sesizează CCR, cu unanimitate de voturi, în cazul legii privind pensionarea magistraților
Vineri, Secțiile Unite ale Înaltei Curți de Casație și Justiție sunt chemate să hotărască dacă vor sesiza Curtea Constituțională în legătură cu proiectul de lege care modifică pensiile și condițiile de pensionare pentru magistrați, act normativ asupra căruia Guvernul și-a asumat răspunderea în Parlament.
UPDATE: Secţiile Unite ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie au decis, vineri, în unanimitate, să sesizeze Curtea Constituţională cu privire la legea privind pensionarea magistraţilor.
Reprezentanţii instanţei supreme au precizat că vor prezenta, vineri, la ora 13.00, argumentele care au stat la baza hotărârii.
Înalta Curte decide vineri dacă sesizează CCR pe legea pensiilor magistraților
Potrivit comunicatului transmis de instanța supremă, judecătorii au fost convocați pentru a analiza oportunitatea unui control de constituționalitate înainte de promulgarea legii.
În paralel, pentru aceeași zi, Opoziția a anunțat depunerea unei moțiuni de cenzură, însă acest demers nu are legătură cu proiectul privind pensiile de serviciu ale magistraților.
Contextul acestei ședințe a Secțiilor Unite este legat de procedura folosită de Guvern pentru adoptarea rapidă a legii. Marți a avut loc ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului, în care Executivul și-a angajat răspunderea asupra Proiectului de Lege pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu (PL-x 522/2025). Actul normativ reglementează atât condițiile de pensionare a magistraților, cât și modalitatea de calcul a pensiilor de serviciu, în condițiile în care Consiliul Superior al Magistraturii a emis un aviz negativ.
În conținutul proiectului Guvernului sunt incluse mai multe modificări importante pentru pensiile de serviciu ale magistraților, între care:
- stabilirea vârstei de pensionare, pentru personalul vizat de proiect, prin raportare la vârsta standard de pensionare din sistemul public de pensii;
- instituirea vârstei de 49 de ani ca vârstă minimă de pensionare până la data de 31 decembrie 2026;
- creșterea treptată a vârstei de pensionare cu câte un an pentru fiecare generație de magistrați;
- instituirea condiției de vechime în muncă de cel puțin 35 de ani, în mod eșalonat;
- introducerea unui număr rezonabil de etape de eșalonare până la atingerea vârstei standard de pensionare din sistemul public de pensii, urmând ca după ultima etapă să se ajungă la vârsta de 65 de ani.
În ceea ce privește cuantumul pensiei, proiectul prevede un nivel de 55% din baza de calcul reprezentată de media indemnizațiilor de încadrare brute lunare și a sporurilor pentru care au fost reținute contribuții de asigurare socială, realizate în ultimele 60 de luni de activitate înainte de data pensionării. Cuantumul net al pensiei de serviciu este plafonat la 70% din venitul net avut în ultima lună de activitate, înainte de pensionare.
De asemenea, sunt modificate dispozițiile privind acordarea bonificației de 1% și actualizarea pensiei de serviciu. Aplicarea acestor prevederi este restrânsă la persoanele care au deja decizii de pensionare sau care îndeplinesc condițiile de pensionare anterior intrării în vigoare a legii, fără a se lua în considerare vechimea împlinită după această dată pentru acordarea bonificației de 1%.
Proiectul de lege privind pensiile de serviciu a făcut parte și din al doilea pachet de măsuri asupra căruia Guvernul și-a angajat răspunderea și a mai ajuns anterior pe masa Curții Constituționale.
Pe 20 octombrie, Curtea a stabilit că documentul este neconstituțional, întrucât nu a fost respectat termenul legal pentru emiterea avizului consultativ al Consiliului Superior al Magistraturii. Decizia pe care Secțiile Unite ale Înaltei Curți o vor lua vineri va indica dacă judecătorii consideră că noua formă a legii ridică din nou probleme de constituționalitate ce trebuie analizate de CCR înainte de promulgare.
Citește și: Opoziția a depus moțiune de cenzură împotriva Guvernului Bolojan
