exclusiv: Îți speli singur mașina la self-wash? Nici nu bănuiești la ce pericule te poți expune! Vezi cum poți să le eviți

1 din 3 | Îți speli singur mașina la self-wash? Nici nu bănuiești la ce pericule te poți expune! Vezi cum poți să le eviți

2 din 3 | Îți speli singur mașina la self-wash? Nici nu bănuiești la ce pericule te poți expune! Vezi cum poți să le eviți

3 din 3 | Îți speli singur mașina la self-wash? Nici nu bănuiești la ce pericule te poți expune! Vezi cum poți să le eviți

În fiecare anotimp, dar mai ales după fiecare ploaie șoferii urmează același „ritual”: fac cozi la spălătorii pentru a-și curăța autovehiculele. Spumă din belșug și bătălii cu noroiul uscat pe caroserie. Dar ce nu vezi, de fapt, când îți speli singur mașina? În aburul aparent inofensiv se ascund mai mulți inamici care ajung direct în aerul pe care îl respiri.

Ploile și furtunile de vară par scurte, dar lasă urme – mai ales dacă vin după câteva zile toride cu praf în aer. În orașele mari, acest amestec de apă, praf fin, polen și poluare creează o peliculă lipicioasă pe mașini. Adaugă și „cadourile” păsărilor urbane – din ce în ce mai numeroase în zonele cu cabluri suspendate sau copaci – și ai rețeta perfectă pentru o invazie la spălătoriile self-service.

Ai observat vreodată că după o furtună mașina ta arată mai rău decât înainte? Nu e o impresie. Pe fondul presiunii atmosferice scăzute și al precipitațiilor bruște, particulele de murdărie sunt antrenate pe caroserie în dâre vizibile, iar excrementele de pasăre devin un soi de „super-lipici” pentru praf. Rezultatul: mașina nu doar pare murdară – chiar este, în profunzime. Coada la spălătorie devine astfel reflexul firesc.

No ad for you

Spuma activă – chimia invizibilă din boxă

Jetul de apă pornește cu un fâsâit puternic, urmat de acel „nor” albicios care pare inofensiv. Spuma activă, vedeta oricărei spălătorii self-service, acoperă caroseria ca un desert sofisticat. Nu degeaba i se spune spumă-frișcă! Dar aroma ei sintetică și textura de frișcă ascund un amestec care n-ar trebui inhalat fără grijă.

Ce conține, de fapt, spuma activă?

Nu e doar apă cu săpun, ci un cocktail de:

surfactanți industriali – substanțe care „sparg” grăsimile și murdăria;

solvenți alcalini sau acizi, în funcție de produs (uneori pe bază de hidroxizi sau fosfați);

agenți de spumare, conservanți și parfumuri sintetice.

Aceste substanțe sunt sigure… pentru caroserie. Dar sub presiunea apei și în combinație cu temperaturile ridicate din lunile de vară, ele formează aerosoli – particule ultrafine care pot fi inhalate ușor, mai ales într-un spațiu semi-închis cum

e boxa de spălare.

Citește și: Aerul condiționat te salvează de caniculă, dar știi ce trebuie să faci pentru a nu te trezi cu boli respiratorii grave? Ce trebuie să faci vara și toamna

Ce efecte pot avea?

Pe termen scurt:

iritații ale mucoaselor nazale și gâtului; senzație de uscăciune sau mâncărime în nas și ochi; cefalee, amețeală sau greață (mai ales dacă stai mult în boxă).

Pe termen lung? Dacă expunerea e repetitivă și fără protecție, pot apărea:

hipersensibilități respiratorii, în special la persoane cu astm sau alergii;

efecte cumulative în cazul inhalării constante de vapori din degresanți sau substanțe alcaline concentrate.

Vara, căldura intensifică evaporarea, iar boxele devin adevărate camere de abur chimic. În lipsa unei ventilații forțate, tot ce pulverizezi se ridică și rămâne în aer minute bune. Apoi intră în plămâni.

Și da, dacă stai aplecat peste capotă cu jetul de spumă sau cureți bara față de la 30 de centimetri, plămânii tăi fac parte, fără să știi, din procesul de degresare.

Pasărea de pe stâlp și cadoul ei biologic

E aproape imposibil să găsești o mașină în oraș care să fi scăpat complet de „semnătura” unei păsări. Poate fi un porumbel de bloc, o coțofană, cioară sau vrabie – toate lasă în urmă excremente care nu doar că arată inestetic, dar pot deveni și o sursă reală de risc biologic. Iar când încerci să le cureți cu jetul de apă de la spălătorie, pericolul se transformă din solid… în aeropurtat.

Ce conțin, de fapt, excrementele de pasăre?

Excrementele de păsări salbatice sau urbane pot conține:

Histoplasma capsulatum – o ciupercă microscopică ce provoacă histoplasmoză, o infecție respiratorie ce poate deveni gravă la persoanele imunocompromise;

Chlamydia psittaci – o bacterie care cauzează psitacoză, o formă rară, dar serioasă, de pneumonie atipică;

Salmonella spp. – poate supraviețui în fecale uscate, fiind periculoasă mai ales prin contaminare indirectă;

E. coli și alte bacterii intestinale;

Spori fungici sau ouă de paraziți, mai ales dacă păsările se hrănesc din gunoaie.

Aceste microorganisme sunt inofensive cât timp excrementele rămân uscate și neatinse. Însă în momentul în care le atingi cu jet de apă sub presiune, ele pot:

fi dispersate în aer sub formă de aerosoli biologici; ajunge direct pe piele, în ochi sau în căile respiratorii; contamina zonele înconjurătoare (inclusiv pe cei care așteaptă în proximitate).

Cum devin periculoase în timpul spălării?

Imaginează-ți că o dâră uscată de găinaț de pe plafon este „bombardată” cu apă la 70–100 bari. Bucățile mici sunt spulberate în aer, iar particulele microbiene – de câteva microni – rămân suspendate și pot fi inhalate cu ușurință. În special dacă:

ești aplecat peste mașină; nu porți mască; stai mult în boxă sau ai mai multe zone de „curățat biologic”.

Cine e în pericol?

Persoanele cu sistem imunitar slăbit, copii, vârstnici, gravide;

cei cu astm, alergii sau boli pulmonare cronice;

dar și oricine care face frecvent acest tip de activitate fără protecție – de exemplu, șoferi de rideshare, flote de delivery, pasionați de detailing auto DIY.

E grav? Nu trebuie să intrăm în panică. Majoritatea oamenilor sănătoși nu dezvoltă nimic sever de la o singură expunere. Dar riscul există, iar efectele sunt bine documentate în literatura medicală. Așadar, nu subestima păsările. Mai ales după ce au zburat fix deasupra capotei tale.

„Covorașul-burete” și pardoseala contaminată

Îi vezi peste tot: șoferi îmbrăcați lejer, uneori desculți în șlapi, frecând intens covorașele auto de betonul ud al boxei. E partea „artizanală” a procesului de curățare, momentul în care fiecare șofer simte că și-a luat revanșa față de noroiul strans pe podea. Dar ceea ce scapă multora este că acel covoraș e, de fapt, un burete contaminat. Și că solul pe care îl freacă de zor nu e deloc steril.

Citește și: Abia aștepți să te răcorești cu un pepene proaspăt? Riscurile la care te expui dacă nu cureți coaja pepenelui, chiar dacă nu o mănânci

Să ne gândim puțin… Câte tălpi, bagaje sau labe de câini au călcat în mașina ta în ultima săptămână? Covorașul absoarbe tot: resturi alimentare, păr de animale, praf fin, nisip din parcare, urină uscată (da, se întâmplă), poate chiar secreții biologice. La o temperatură de vară, cu umezeală și umbră, e mediul ideal pentru dezvoltarea de bacterii.

Iar tu, cu toată buna intenție, îl scoți afară, îl trântești pe jos, îl freci cu peria comună și-l clătești cu jetul… ridicând în aer tot ce se poate desprinde de pe el.

Iar boxa? Pardoseala e cel puțin la fel de problematică. Acolo se adună de toate:

grăsimi scurse de pe motoare; murdărie acumulată de la zeci de alte mașini; urme de lichide biologice aduse de roți sau tălpi; Chiar și metale grele!

Pe lângă asta, majoritatea spălătoriilor nu sunt igienizate cu dezinfectanți între utilizatori. Așa că atunci când pui covorașul jos, de fapt îl „reîncarci” cu tot ce a lăsat în urmă clientul anterior. Iar când îl ridici și îl scuturi ca să-l usuci… ghici unde ajung particulele?

Ce nu se vede nu înseamnă că nu există. Apele murdare care se scurg pe podeaua boxei, după ce clătești covorașele sau jantele, pot ascunde o întreagă lume microscopică. În apa care se scurge pe podeaua boxei se pot culture de bacterii la fiecare mililitru de lichid rezidual. Cercetătorii polonezi (studiul „ Microbiological Hazard Analysis of Car Wash Wastewater”- (Woźniak, Dubicki & Gryta, 2023, Polish Journal of Environmental Studies, vol. 32, nr. 4) au identificat mai mult de 30 de specii diferite, unele cu „CV” deloc prietenos: Bacillus cereus – celebru pentru toxinele care provoacă toxiinfecții alimentare; Pseudomonas aeruginosa, bacterie oportunistă legată de infecții respiratorii și cutanate, rezistentă la multe antibiotice; Stenotrophomonas maltophilia, implicată în pneumonii la persoanele imunocompromise; dar și membri ai familiei Enterobacteriaceae precum Phytobacter ursingii ori E. coli folosită în studiu pentru a testa supraviețuirea în prezența detergenților.

De unde vin toate aceste microorganisme? O parte se desprind chiar de pe caroseria ta (praf urban, noroi, excremente de păsări), o parte ajung în apă când cureți covorașele pline de resturi organice, iar altele provin din instalația spălătoriei: țevi, pompe și furtunuri unde apa stagnează și formează biofilm bacterian. Studiul arată că, în ciuda clătirilor cu soluții alcaline, 50–100 CFU/cm² de bacterii rămân lipite pe suprafețe metalice sau din PVC, gata să fie antrenate în aer la următoarea tură de spălat sub presiune.

Problema nu e doar apa murdară de pe jos: când jetul lovește podeaua, aceste bacterii se transformă în bioaerosoli – particule invizibile ce plutesc minute bune în boxa semi-închisă. Inhalate, pot provoca de la simple iritații până la bronșite sau infecții gastro-intestinale, în funcție de specie și de starea sistemului imunitar. Altfel spus, dacă nu porți mască și ochelari, s-ar putea ca „dușul” mașinii să fie, fără să vrei, și un duș… de microorganisme.

Metalele grele – invizibile, dar persistente

Ai putea crede că spălătoria auto e locul unde scapi de murdărie. În realitate, s-ar putea să pleci cu altceva pe roți, pe mâini sau, mai grav, în plămâni. Dincolo de bacterii și chimicale, apele reziduale și stropii ridicați de pe jos conțin adesea și metale grele – invizibile, dar cu efecte toxice dacă sunt inhalate sau absorbite în mod repetat.

De unde vin metalele grele?

Pe caroseria mașinii și mai ales pe roți se acumulează constant:

plumb și cupru din praful de frână și plăcuțele uzate;

zinc de pe suprafețele galvanizate (cum sunt șuruburile, jantele sau diverse componente);

nichel și crom din gazele de eșapament și particulele de la motor;

fier oxidat din rugină sau particule abrazive de pe carosabil.

Toate aceste metale ajung în apele de spălare și se regăsesc apoi în podeaua boxei – acolo unde speli covorașe sau calci în șlapi, convins că doar detergentul contează.

Ce spun studiile?

Un studiu publicat în 2023 de Cuput et al., în Malaysian Journal of Analytical Sciences, a arătat că apele uzate din spălătoriile auto pot conține concentrații semnificative de:

Plumb (Pb) – până la 1,16 mg/L Zinc (Zn) – 0,58 mg/L Cupru (Cu) – 0,20 mg/L

Chiar și în cantități mici, metalele grele sunt toxice dacă ajung constant în organism. Plumbul, de exemplu, afectează sistemul nervos și funcția renală. Zincul și cuprul, în doze ridicate, pot irita căile respiratorii. Iar nichelul și cromul sunt alergeni recunoscuți, cu potențial carcinogen în caz de expunere prelungită.

Cum ajung în corp?

Prin contact direct – când atingi stropii, cureți cu mâna zonele inferioare ale caroseriei sau calci în podeaua umedă. Dar și prin inhalare, atunci când jetul de apă lovește solul murdar, iar particulele fine se ridică sub formă de aerosoli. Dacă nu porți mască, aceste particule pot ajunge ușor în plămâni – iar sistemul tău respirator nu are filtru pentru metale grele.

Greșelile clasice la self-service

Când intri într-o boxă de spălătorie auto self-service, ai două lucruri în minte: cât de murdară e mașina și cât timp ai până expiră fisa. Restul – aerul din jur, solul pe care calci, distanța față de caroserie – pare irelevant. Dar exact aici apar cele mai frecvente greșeli pe care le fac șoferii. Și care, din păcate, îi expun la riscuri reale, chiar dacă invizibile.

  • Prea aproape de mașină

În goana după curățenie, mulți se apleacă peste caroserie, ținând furtunul la doar 20–30 cm distanță. Jetul sub presiune lovește suprafața, iar stropii – cu tot cu chimicale și bacterii – ricoșează direct spre față. În lipsa unei măști sau a ochelarilor, tot ce ai îndepărtat de pe mașină poate ajunge în ochi, pe piele sau în plămâni.

  • Fără mască, „că doar nu mai e pandemie”

Masca nu mai e obligatorie, dar a rămas utilă. Nu pentru virusuri, ci pentru că boxele sunt pline de vapori chimici și aerosoli biologici – mai ales dacă sunt mai multe jeturi active simultan. Când inhalezi aceste particule fine, le duci direct în sistemul respirator. E ca și cum ai curăța gresia cu clor, dar într-un spațiu închis și fără geam deschis.

  • Covorașele spălate direct pe jos

Ai coborât covorașele și le-ai trântit pe pardoseală. Apoi le-ai frecat bine cu peria comună, pe care au folosit-o și alți 30 de șoferi. Ce n-ai văzut este că pardoseala era deja plină de grăsimi, murdărie, bacterii și urme de degresant oxidat. La final, covorașul e curat doar la vedere – în realitate, e plin de stropi contaminați.

  • Rămas prea mult în boxă

Mulți șoferi preferă să spele pe îndelete, să curețe și portierele, pragurile, ba chiar să ceară ajutorul copiilor. Doar că, în boxă, aerul nu circulă. Vaporii de spumă activă, reziduurile de pe jos, bioaerosolii de la vecini – toate rămân acolo. Cu cât petreci mai mult timp înăuntru, cu atât crește expunerea.

  • Folosirea ochelarilor de soare doar pentru stil

Ochelarii de protecție (sau de soare, dacă sunt suficient de etanși) nu sunt un moft. Jetul poate ridica stropi cu detergenți alcalini sau chiar particule biologice. O iritație conjunctivală poate să apară chiar și la câteva ore după spălare, mai ales dacă ai ochii sensibili sau porți lentile de contact.

Vaporii vecinului – când spuma altuia ajunge pe mașina ta

Ai terminat de clătit, mașina strălucește, iar tu faci un pas înapoi, mulțumit. Dar în boxa vecină, un alt șofer tocmai începe să pulverizeze cu spumă activă din belșug. Jetul lovește cu forță capota, ridică aburi și vapori, iar vântul ușor de afară le împinge... înspre tine și mașina ta. În câteva secunde, caroseria ta curată primește o ploaie fină de stropi plini de chimicale, iar tu inhalezi involuntar aer din altă „zonă de lucru”.

Ce se întâmplă de fapt?

Spălătoriile self-service nu sunt compartimentate etanș. În special vara, când mai multe boxe sunt folosite simultan, aerul devine un fel de „cocktail” colectiv: vapori din soluții degresante, stropi pulverizați, spumă evaporată și bioaerosoli antrenați din murdăria altora. Nu trebuie să fii tu cel care spală un noroi cu salmonella – e suficient ca jetul altcuiva să pulverizeze pe lângă mașina ta.

În funcție de direcția vântului, temperatura și presiunea apei, vaporii pot ajunge și în interiorul mașinii, dacă geamurile sunt ușor coborâte. Iar la suprafață, acești stropi se pot depune pe caroserie și pot lăsa pete – mai ales dacă conțin detergent concentrat sau sunt urmați de stropi de clătire neuniformi.

Și totuși, e doar o spălătorie…

E drept, nu suntem într-un laborator biochimic. Dar contextul urban aduce laolaltă substanțe diverse: de la excremente de pasăre și uleiuri auto, până la polen, praf industrial sau bacterii din aer. Iar când toate acestea sunt amestecate și pulverizate cu presiune, devin invizibile, volatile și greu de evitat.

Dacă alegi să rămâi în boxă după ce ai terminat – poate pentru a mai șterge oglinzile sau a verifica un colț de bară – te expui acestor vapori fără niciun beneficiu real. În plus, prelungind statul acolo, riști să îți contaminezi din nou mașina tocmai curățată.

Sfat simplu, dar eficient? Termină spălarea și ieși din zonă cât mai repede. Chiar și câteva minute fac diferența.

Checklist de siguranță în cinci pași

Să-ți speli singur mașina poate fi o activitate relaxantă – dacă știi cum să o faci în siguranță. Cu toate riscurile despre care am vorbit până acum – de la vapori chimici și bacterii, până la metale grele – nu e nevoie să renunți la spălătoria self-service. Doar să te echipezi puțin mai inteligent. Iată cinci reguli simple, dar eficiente, care fac diferența între o sesiune de curățare și o expunere inutilă la pericole invizibile:

  • Poartă mască – chiar și una simplă

Nu e vorba de pandemie, ci de aerosoli chimici și biologici care plutesc în boxă. Masca acționează ca un filtru de primă linie și îți protejează căile respiratorii atunci când jetul de apă ridică în aer particule fine. Dacă ai astm, alergii sau pur și simplu nu vrei să inhalezi resturi de găinaț amestecat cu degresant, masca e o soluție ieftină și eficientă.

  • Ochelarii – mai mult decât un accesoriu de soare

O pereche de ochelari cu lentile mari (de soare sau de protecție) te ferește de stropii care sar din podea sau de pe caroserie. În acești stropi pot exista detergenți alcalini, metale grele sau bacterii. O iritație oculară sau o conjunctivită de contact nu e un preț rezonabil pentru o mașină strălucitoare.

  • Stai la distanță – minimum 80–100 cm de caroserie și podea

Când speli din apropiere, jetul ricoșează în toate direcțiile. Păstrând distanța, eviți:

contaminarea cu stropi; inhalarea directă a vaporilor; expunerea la aerosoli formați la nivelul solului, acolo unde se acumulează cei mai mulți contaminanți.

  • Spală covorașele ridicate de pe sol

Nu le trânti pe jos și nu folosi peria comună direct pe betonul boxei. Cel mai bine e să le sprijini pe marginea unei rampe, pe o platformă uscată sau măcar pe o folie curată, adusă de acasă. Așa eviți ca murdăria altora să se transfere înapoi pe covorașul tău.

  • Termină, clătește, pleacă

Nu rămâne în boxă după ce ai terminat de spălat. Vaporii altora, jeturile vecinilor sau spuma care se ridică din podea pot continua să-ți afecteze respirația sau să păteze mașina. E ca într-un open space chimic: cu cât pleci mai repede, cu atât ești mai în siguranță.

Spălat inteligent= mașină curată, plămâni sănătoși

Spălătoria auto self-service nu e vreun teritoriu periculos în sine. Dar în contextul verii, cu temperaturi ridicate, cozi după furtuni și o doză mare de nepăsare colectivă, se transformă ușor într-un spațiu unde murdăria vizibilă e doar vârful icebergului.

Prin măsuri simple – mască, ochelari, distanță și o oarecare grabă controlată la final – poți reduce considerabil riscul de a pleca acasă cu mai mult decât o mașină strălucitoare. Pentru că, în final, e vorba despre sănătatea ta. Iar asta nu se rezolvă cu jetul sub presiune.

Mituri frecvente și întrebări pe care ți le-ai pus (sau nu)

„E doar apă cu săpun, ce poate fi așa grav?”

Fals. Spuma activă conține surfactanți industriali, solvenți alcalini sau acizi, parfumuri sintetice și agenți de spumare. Inhalată, poate irita mucoasele și căile respiratorii.

„Dar dacă e în aer, cum să mă ferească masca?”

Masca filtrează aerosoli de dimensiuni mari și medii – suficient pentru a reduce semnificativ expunerea. Nu e 100% protecție, dar e un pas esențial.

„Am spălat de zeci de ori și n-am pățit nimic.”

E posibil. Dar riscul se cumulează în timp. Gândește-te că și bronzul fără protecție solară n-a ars din prima, dar tot lasă urme după ani.

„Chiar sunt metale grele în stropii de apă?”

Da. Studiile arată prezența plumbului, zincului și cuprului în apele uzate de spălătorie. Sub formă de stropi sau aerosoli, ele pot fi inhalate sau absorbite pe piele.

„Dacă îmi spăl mașina în aer liber, e mai sigur?”

Parțial. Ventilația ajută la dispersia vaporilor, dar nu elimină contactul direct cu stropii sau norii formați în timpul spălării.

Și dacă te întrebi de ce unii poartă mască chiar și în 2025… poate că nu se tem de virusuri. Poate doar știu ce se află în vaporii aceia cu miros de detergent care plutesc prin boxă. Și aleg să nu-i respire.

sursa foto: Shutterstock

 


Autor
Îți Recomandăm Și...
Parteneri