Până în acest moment, mutaţiile SARS-CoV-2 nu par să aibă consecinţe notabile. Mutaţiile genetice ale coronavirusului sunt monitorizate în lumea întreagă de cercetători, care secvenţionează genomul virusurilor pe care le identifică şi le distribuie într-o bază de date internaţională, GISAID, plină de informaţii preţioase în urma a zeci de mii de secvenţieri.
CoronavirusAtunci când pătrunde într-o celulă, un virus se multiplică: se copiază pe sine pentru a se propaga.
La fiecare replicare, în copia genomului virusului se produc erori, asemenea unui ''bug'' informatic. Dar această eroare poate avea- sau nu- o incidenţă mai mult sau mai puţin importantă asupra comportamentului virusului.
Mutaţia poate fi ''favorabilă'' virusului- îl ajută să supravieţuiască mai bine- sau ''defavorabilă'' (îi slăbeşte puterea).
Virusurile ARN (material generic înrudit cu ADN-ul), categorie din care face parte SARS-CoV-2, suferă mai des mutaţii decât virusurile ADN întrucât erorile de codificare sunt mai frecvente, scrie agerpres.ro
Totodată, coronavirusurile suferă mutaţii mai lent decât alte virusuri ARN: până în prezent, spre exemplu, SARS-CoV-2 a suferit mutaţii de două ori mai lent decât virusul gripal şi de patru ori mai lent decât HIV, potrivit cercetătoarei Emma Hodcroft, epidemiolog molecular la Universitatea Basel (Elveţia), citată recent de revista Nature.
Citeste si: Alimente bogate in B12. Surse de vitamina B12- catena.ro
Mutaţii coronavirus
Oamenii de ştiinţă consideră chiar că noul coronavirus este relativ stabil din punct de vedere genetic. Dar ceea ce contează este să ştim că aceste mutaţii au efecte notabile. Şi dacă acestea îl fac oare să fie mai ''periculos''?
Aceste mutaţii îl fac să fie mai contagios? Mai patogen, adică mai susceptibil să declanşeze boala? Mai virulent, capabil adică să declanşeze o formă mai gravă a bolii? Mai puţin vulnerabil în faţa unui vaccin? Mai rezistent la mecanismele noastre de
apărare imunitară?Mutaţiile genetice ale coronavirusului sunt monitorizate în lumea întreagă de cercetători, care secvenţionează genomul virusurilor pe care le identifică şi le distribuie într-o bază de date internaţională, GISAID, plină de informaţii preţioase în urma a zeci de mii de secvenţieri.
Citeste si: Cât de vulnerabili sunt copiii în fața coronavirusului. Un medic explică situația
Până acum, nimic nu indică în mod clar că noul coronavirus ar fi suferit mutaţii într-un fel care să modifice semnificativ efectele sale asupra oamenilor.
Un lucru e sigur: noul coronavirus nu face excepţie de la regulă şi suferă ''mutaţii continue'', a explicat în această săptămână în faţa senatorilor francezi Marie-Paule Kieny, virolog, directoare de cercetare la INSERM.
''Problema'' este de a şti dacă aceste ''mutaţii modifică sau nu virulenţa'', a adăugat colega sa Dominique Costagliola, epidemiolog, audiată de asemenea în Senat. Până în acest moment, ''nu avem nicio informaţie'' în acest sens.
Citeste si: Hipertensiunea provoacă forme grave de COVID-19! Cadrele medicale trag un semnal de alarmă
''Până în prezent, acest lucru nu înseamnă că nu va fi niciodată cazul, nu pare că aceste mutaţii ar avea o influenţă asupra patogenicităţii acestui virus'', a adăugat Kieny.
