"Respectul" comuniştilor pentru făuritorii Marii Uniri! Toate elitele care au făcut posibil evenimentul 1 Decembrie 1918 au fost exterminate în temniţele comuniste

Sărbătorim 100 de ani de la Marea Unire, când România a fost reîntregită, dar puţini ştiu cine sunt cei care au stat în spatele acestui mare eveniment. Şi mai puţini, din păcate, sunt cei care ştiu cum şi-au bătut joc comuniştii de aceşti oameni de la care au confiscat o ţară.

G. S., sâmbătă 01 decembrie 2018 , 09:45

DISTRIBUIE
acest articol
DIMENSIUNE
TEXT ARTICOL
Aa - Aa+

Marea Unire n-a fost un eveniment public de două zile, ci a fost posibilă datorită multor ani de muncă politică, internă şi externă, a unei generaţii de politicieni extraordinari.

Nume mari precum Halippa, Maniu, Mihalache ori Vaida-Voevod au sfârşit la Sighet, Aiud sau Râmnicu Sărat. Toţi cei care au înflăcărat mulţimile, care au semnat actele de Reîntregire, care au vorbit de la tribune, au fost bătuţi cu sălbăticie de oameni precum Ficior ori Vişinescu.

Deci, ce sărbătorim astăzi? Ne prefacem că nu s-a întâmplat nimic sau pomenim memoria acestori eroi ai neamului şi arătăm cu degetul spre vinovaţi, făcând tot ce ne stă în putinţă pentru a nu se repeta istoria?

Centrul International de Studii asupra Comunismului, a reconstituit ”destinul concentraţionar al acestor părinţi ai democraţiei.

Iuliu Maniu (1873-1953)

Organizator si participant la Marea Adunare de la Alba Iulia care a proclamat la 1 decembrie 1918 Unirea Transilvaniei cu Romania. A fost apoi ales presedinte al Consiliului Dirigent (guvernul de tranzitie al Transilvaniei pana la 4 aprilie 1920), fruntas al Partidului National Roman, presedinte al Partidului National Taranesc (din 1926), presedinte al Consiliului de Ministri (1928-1930). Intre 1938 si 1944, se manifesta ca ferm opozant fata de regimurile de esenta totalitara ce s-au succedat in fruntea tarii: autoritarismul carlist, legionarismul si dictatura militara a lui Antonescu.

Joaca un rol important in preliminariile si actul de la 23 august 1944, devenind intr-o prima etapa ministru fara portofoliu in primul Cabinet Sanatescu.

Dupa preluarea puterii de catre comunisti la 6 martie 1945, acestia si-au propus distrugerea lui Iuliu Maniu si a PNT, considerati ca principal obstacol in calea comunizarii Romaniei. In iulie 1947, partidul este scos in afara legii, iar Maniu, Mihalache si ceilalti conducatori sunt arestati, judecati si condamnati. In etate de aproape 75 de ani la data arestarii, Maniu este condamnat, la 11 noiembrie 1947, la temnita grea pe viata pentru „inalta tradare si spionaj in favoarea anglo-americanilor”.
Este intemnitat intai in Penitenciarul Galati, iar din august 1951 la Sighet. Aici va fi exterminat la 5 februarie 1953 si aruncat intr-o groapa anonima.

In Occident, s-a aflat despre moartea lui Maniu, ca si despre cea a lui Dinu Bratianu, abia in octombrie 1955. Radio „Europa Libera” a redat atunci emotia profunda pe care aceasta veste a trezit-o in strainatate. Salvador de Madariaga, presedintele Internationalei Liberale, declara: „Maniu a murit in inchisoare.

Bratianu a murit in inchisoare. Regimului care se lauda cu cinism si ipocrizie ca este eliberatorul popoarelor i-a fost atat de teama de Maniu, s-a temut atat de mult de Bratianu, incat a trebuit sa-i ingroape de vii pentru ca poporul sa nu le mai auda vocea”. Paul Reynaud, fost prim-ministru al Frantei, deplangea „aceste timpuri in care libertatea oamenilor a disparut de pe o jumatate a fetei pamantului. Figura lui Iuliu Maniu Ð spunea el Ð se inalta, ca una din cele mai marete, printre rezistentii Europei.
Maniu a fost unul dintre creatorii Natiunii Romane. A luptat intreaga viata pentru libertatea popoarelor. A pierit odata cu libertatea”.

Ion Mihalache (1882-1963)

Combatant in primul razboi mondial, decorat cu ordinul „Mihai Viteazul”, invatatorul Ion Mihalache infiinteaza dupa Unire Partidul Taranesc, care prin fuziunea cu Partidul National din Transilvania formeaza in 1926 Partidul National Taranesc. Mihalache participa in guvernele din anii 1928-1933 ca ministru al Agriculturii si ministru de Interne. Impreuna cu Iuliu Maniu se opune dictaturii regale si Frontului Renasterii Nationale, cand PNT este dizolvat. Dupa razboi se opune sovietizarii tarii, fiind arestat in iulie 1947, dupa inscenarea de la Tamadau, si condamnat in noiembrie la munca silnica pe viata. Dupa regimul exterminator din penitenciarele Galati si Sighet este transferat in 1955 in arestul Ministerului de Interne, unde refuza orice fel de tranzactie cu anchetatorii. Transferat in inchisoarea de la Ramnicu Sarat, moare, la 5 martie 1963, dupa 16 ani de detentie, la varsta de 81 de ani.

Iuliu Hossu (1885-1970)

Episcop greco-catolic de Gherla (din 1917) si apoi de Cluj-Gherla (din 1930), militant pentru Unire, este cel care a citit la 1 decembrie 1918 la Alba Iulia „Proclamatia de Unire cu tara”. Membru al Consiliului Dirigent, a facut parte din delegatia care a prezentat Hotararea de Unire Regelui Ferdinand, la Bucuresti. Senator de drept in Parlamentul Romaniei.

Dupa dictatul de la Viena, ramane in Transilvania ocupata de horthysti, protestand in numeroase randuri impotriva represiunii la care era supusa populatia romaneasca, dar si cea evreiasca, de catre autoritatile maghiare. Arestat la 28 octombrie 1948, va ramane privat de libertate timp de 22 de ani, trecand prin diverse inchisori si locuri de domiciliu obligatoriu.

Intre 25 mai 1950 si 4 ianuarie 1955 a fost inchis impreuna cu alti 50 de preoti si episcopi greco si romano-catolici in penitenciarul Sighet.

I s-a stabilit apoi domiciliu obligatoriu pe termen nelimitat, intai la manastirea Ciorogarla, apoi la manastirea Caldarusani. Grav bolnav, a murit la 28 mai 1970 la Spitalul Colentina din Bucuresti. In martie 1969, Papa Paul al VI-lea il declarase cardinal „in pectore” al Bisericii Catolice.

Ioan Lupaş (1880-1967)

Istoric, participant la Marea Adunare Nationala de la 1 decembrie 1918, demnitar in Consiliul Dirigent, deputat in Parlamentul Romaniei, ministru in mai multe guverne interbelice, membru corespondent al Academiei Romane (1914), apoi membru titular (1916), presedintele Sectiei de Istorie a Academiei Romane (1932-1935), fondator, alaturi de Alexandru Lapedatu, al Institutului de Istorie Nationala din Cluj (1920); lucrari fundamentale despre istoria Transilvaniei.
Arestat la 5/6 mai 1950, a fost internat la Sighet pe timp de 24 luni, incadrat ulterior in Decizia MAI nr. 334/1951; pedeapsa majorata cu 60 luni, conform Deciziei MAI numarul 559/1953. A fost eliberat la 5 mai 1955.

Pantelimon Halippa (1883-1979)

Publicist si om politic, vicepresedinte (1917) si presedinte (1918) al Sfatului Tarii de la Chisinau, promotor al Unirii cu Romania, ministru al Basarabiei in mai multe guverne de dupa 1918, ministru al Lucrarilor Publice, al Comunicatiilor, al Muncii, Sanatatii si Ocrotirilor Sociale, senator si deputat (1918-1934), membru corespondent al Academiei Romane (1918).

Arestat in 1950 si intemnitat la Sighet fara a fi judecat, a fost predat in 1952 autoritatilor sovietice, care l-au condamnat la 25 ani munca silnica.

A fost readus in tara, fiind de asta data inchis la Penitenciarul Aiud pana in 1957.

Ion Flueraş (1882-1953)

Lider al Partidului Social Democrat din Transilvania, membru al Consiliului Dirigent al Transilvaniei (1918-1920), presedinte al Confederatiei Generale a Muncii (1926-1938). A fost retinut timp de 3 luni, in 1945, de catre autoritatile comuniste pe motiv ca a raspandit „manifeste interzise”.

A fost rearestat in iunie 1948 si condamnat la 15 ani de temnita grea pentru „crima de inalta tradare”. A murit in Inchisoarea Gherla la 7 iunie 1953.

Gheorghe I. Brătianu (1898-1953)

La 18 ani, dupa ce debutase ca elev in „Revista Istorica” a lui Nicolae Iorga, Gheorghe Bratianu se inroleaza voluntar, avand consimtamantul scris al tatalui sau, Ion I.C. Bratianu, si pleaca pe front. In 1917 este ranit in luptele de pe Valea Trotusului si trimis in spatele frontului. In 1918 revine pe frontul din Bucovina si este ranit din nou.
Studiaza Istoria la Paris, trece prin arhivele de la Geneva si Napoli, obtine doctoratul sub indrumarea lui Nicolae Iorga si, mai tarziu, a lui Ferdinand Lot. Dupa performante istorice stralucite, devine la 30 de ani membru corespondent al Academiei. In noiembrie 1940 condamna public asasinarea magistrului sau, Nicolae Iorga. Va deveni in anul urmator, la 1 martie, director al Institutului de Istorie Universala fondat de acesta cu cativa mai inainte. In 1943 devine membru al Academiei Romane. In 1947 i se stabileste arest la domiciliu in Bucuresti, str. Biserica Popa Chitu, unde revizuieste si termina patru din lucrarile sale de istorie. In 1948 este exclus din Academia Romana.
In mai 1950 este arestat fara mandat si dus la Penitenciarul Sighet, unde va muri in 1953. Memoriile unui camarad de suferinta spun ca, in inchisoare, Bratianu desenase pe un perete un plan de istorie universala.
Opera lui Gheorghe Bratianu, fragmentata in scrierea ei de razboi si intrerupta definitiv de anii de detentie, este una din cele mai obiective si convingatoare pledoarii despre unitatea poporului roman in spatiul carpato-pontic.

Aceştia sunt doar câţiva dintre oamenii care au făcut posibilă Unirea. Fără ei, cine ştie ce soarta am fi avut astăzi...

 

Sursa: Alba24


Abonează-te pe

Partenerii nostri
kanald.ro
Survivor Romania 2021.  Cea mai surprinzatoare ELIMINARE a unui concurent in Consiliul... Survivor Romania 2021. Cea mai surprinzatoare ELIMINARE a unui concurent in Consiliul de Urgenta:"Sper ca am fost cel mai iubit pana in momentul de fata!"
spotmedia.ro
Nicuşor Dan n-ar vrea să scumpească locurile de parcare din București. USR PLUS și PNL... Nicuşor Dan n-ar vrea să scumpească locurile de parcare din București. USR PLUS și PNL susțin creșterea taxelor
spotmedia.ro
Vor fi tot mai puțini cei care doresc să se vaccineze, iar coerciția nu funcționează.... Vor fi tot mai puțini cei care doresc să se vaccineze, iar coerciția nu funcționează. Ce e de făcut? Interviu
b1.ro
Tragedie în lumea artistică! A murit o mare valoare a României, la doar 43 ani, din... Tragedie în lumea artistică! A murit o mare valoare a României, la doar 43 ani, din cauza Covid-19 (VIDEO)
infoactual.ro
Drama neștiută a lui Florin Piersic! Clipele cumplite prin care a trecut marele actor Drama neștiută a lui Florin Piersic! Clipele cumplite prin care a trecut marele actor
infoactual.ro
Previziuni Carmen Harra despre război: Va schimba lumea pentru totdeauna Previziuni Carmen Harra despre război: Va schimba lumea pentru totdeauna
Clipul zilei pe stirilekanald.ro:
Te-ar putea interesa si