Romancele care muncesc in Italia traiesc uneori un adevarat calvar si se cearta intre ele: "Am stat la un italian de 70 de ani, avea harem de romance!"

Viata printre straini nu este intotdeauna roza, daca e sa sa luam dupa marturiile romancelor care si-au incercat norocul in Italia.

Publicatia Gazeta Romaneasca, revista romanilor care locuiesc si muncesc in Italia, dezvaluie de ceva vreme aventurile dramatice ale romanilor din Peninsula, angajati, de cele mai multe ori, sa ingrijeaca persoane in varsta, care prefera sa trimita pe adresa redactiei scrisori cutremuratoare despre varianta reala si nefardata a jobului lor. Ultima epistola luata in discutie ii apartine Gabrielei (54 de ani), din Grosseto (Toscana):

Citește și

Kanal D

Kanal D, lider de audienţă, cu Știrile Kanal D de la ora 18:00, prezentate de Christian Sabbagh

WOWbiz

Cine sunt victimele accidentului cumplit din Caraș-Severin. Un tată și cei doi copii ai săi au murit în impactul devastator

Antena 3

AUR face apel la partidul lui Sorin Grindeanu să semneze pentru suspendarea lui Nicușor Dan. ”Fără PSD nu declanșăm demersul”

"După o viaţă plină de greutăţi, singură şi departe de casă (cu o mamă ce are probleme de sănătate), vă scriu aceste rânduri, singurul mod de a-mi exprima stările sufleteşti prin care am trecut alături

de străini, timp de patru ani. Mă numesc Gabriela Buzăţoiu (54 ani) din localitatea Câmpina, judeţul Prahova; sunt absolventă de liceu, am lucrat ca operator-chimist la Rafinăria Steaua Română- Câmpina, dar după 20 de ani de muncă, în urma privatizărilor, s-a ajuns la restructurări de personal. De aceea am decis să-mi încerc norocul peste graniţe. În anul 2007 am hotărât să încerc şi eu ca alte românce, să muncesc, altfel; în stil european.(...)

La început, când am plecat la Messina, Sicilia, am fost chemată de o româncă vecină de casă, dar pe care nu o cunoşteam, drumul a fost plătit de amantul acesteia, un italian căsătorit, dar căruia îi plăcea viaţa; la 70 de ani avea curajul să-şi trăiască zilele în jurul femeilor de companie. Aşadar, având şi banii, italianul mi-a plătit drumul şi am stat împreună cu amanta si fiica acesteia, încă o altă româncă...

ziceai că e "harem" ca la turci..."

«Nu am avut de la început de lucru, dar cum nu cunoşteam italiana, primul loc de muncă a fost la soacra italianului, împreună cu soţia; închisă într-un apartament, cu mari restricţii, nu am rezistat, după care am făcut o criză şi am fost preluată de italian, care împreună cu amanta sa, Liliana, au propus să rămân, un timp; cât ei vor merge în România, să supraveghez casa, vreo 60 de găini, trei câini, două maşini; după care urma să-mi caute un loc de muncă.

Aşadar au plecat în România, numai că soţia italianului, Maria, simţind lipsa soţului, a pornit în căutarea acestuia, iar în final a găsit cuibul de nebunii. Maria ştia de infidelitatea soţului, ştia de aceste escapade, dar era decisă să nu divorţeze. La vederea acestei reşedinţe, Maria mi s-a destăinuit. După o săptămână, s-a reîntors "cocoşul" sicilian, iar eu m-am întors în România, fără bani, dar cu o valiză plină de optimism şi multă experienţă.

(...)
Am decis ca după vreo trei luni să merg la capătul Siciliei, pentru un loc de muncă. Am ajuns la 30 de kilometri de Siracusa, com. Rosolini, dar vă spun sincer că şi aici, româncele au o pasiune pentru amorul secret al italienilor. Eu mi-am văzut de treburile mele...»