exclusiv: Suntem pregătiți pentru un blackout total? Ce spune un specialist despre capacitatea reală a României de a funcționa fără curent electric: "În cel mai rău caz industria ar fi oprită de la consumul de energie"

Un blackout total în România, adică o întrerupere completă a curentului electric, pare un scenariu desprins dintr-un film de groază.

Tot mai des, în vremuri marcate de incertitudini, se vorbește despre riscuri energetice, atacuri cibernetice și crize internaționale. Iar întrebarea devine inevitabilă: cât de pregătită este România să funcționeze fără electricitate? Cu atât mai mult cu cât, luni, o pană de electricitate de amploare a paralizat temporar Spania, provocând întreruperi majore de curent și blocaje în rețeaua de telefonie. Problemele s-au extins și în anumite zone din Portugalia și sudul Franței, semnalând cât de vulnerabil poate fi un sistem energetic modern.

Acest incident recent ar trebui să fie un semnal de alarmă și pentru România. Ce s-ar întâmpla dacă un astfel de scenariu s-ar repeta și la noi? Ce mecanisme avem pentru a răspunde rapid și eficient în fața unui blackout?

Citește și: Cauza dezastrului energetic din Spania. Cum s-a ajuns la blackout. "Nu avem indicii privind un atentat terorist", spune premierul Pedro Sanchez

Suntem pregătiți pentru un blackout total?

Economistul Adrian Negrescu spune că, deși suntem departe de o catastrofă, e bine să fim conștienți de limitele sistemului nostru energetic.

„Rețeaua electrică din România este pregătită într-o anumită măsură pentru situații de criză”, explică specialistul. „Marile companii, în special cele care gestionează baze de date, au backup-uri și soluții pentru a salva informațiile și a menține serviciile funcționale”,

a declarat Adrian Negrescu pentru stirilekanald.ro.

Citește și: Ce s-ar putea întâmpla în spitalele din România dacă ne-am confrunta cu o pană majoră de curent ca în Spania?! Un cunoscut medic explică impactul pe care l-ar avea fenomenul asupra pacienților, de la traseele ambulanțelor și până la oprirea aparatelor

Așadar, în caz de pană de curent, există planuri de rezervă pentru cele mai importante instituții și companii.

Iar vestea bună este că România produce o cantitate mare de energie electrică – chiar mai mult decât consumă în unele perioade.

„În prezent, nu avem un risc major. Putem ajusta rapid sistemul pentru a asigura funcționarea serviciilor esențiale: spitale, administrație, rețele electronice și tot ce ține de viața de zi cu zi”, mai spune Adrian Negrescu.

Cu alte cuvinte, dacă s-ar întâmpla ceva neprevăzut – o pană generală de curent provocată de o avarie mare sau un atac extern – statul ar putea interveni repede, cel puțin pentru a acoperi nevoile

de bază.

Industria, prima care ar rămâne fără curent în caz de criză

Dar dacă blackout-ul ar dura mai mult? Atunci, spune specialistul, ar putea apărea probleme reale. „O pană extinsă care s-ar întinde pe câteva zile ar crea dificultăți. În cel mai rău caz, industria ar fi oprită temporar de la consumul de energie, pentru ca populația și serviciile publice să rămână alimentate.”

Este o măsură de avarie care ar proteja oamenii de rând, dar ar afecta economia. Fabricile ar fi oprite, activitatea din unele sectoare ar îngheța temporar, iar pierderile ar putea fi semnificative.

Citește și: Zonele din România unde se va întrerupe curentul electric! Anunțul vine la scurt timp după ce s-a înregistrat un blackout în Spania, Portugalia și Andorra

Totuși, România pornește cu un avantaj important: avem resurse interne de energie și o rețea care, deși are nevoie de modernizare, este capabilă să răspundă rapid într-o criză.

Adrian Negrescu subliniază că trebuie să investim în continuare în infrastructură și în siguranța cibernetică. „Suntem mai bine pregătiți decât în trecut, dar vigilența este esențială. Nu vorbim doar despre economie, ci despre viața noastră de zi cu zi.”