VIDEO „Dormim aproximativ o treime din viață”. Durata somnului, importantă pentru sănătate

Somnul este unul dintre cei mai importanți indicatori ai stării noastre fizice și mentale, iar înțelegerea calității acestuia ne poate ajuta să ne menținem sănătatea pe termen lung.

Într-un interviu recent, Rucsandra Constantina, medic de familie, a explicat care sunt semnalele la care trebuie să fiți atenți și ce impact are somnul asupra organismului.

Somnul trebuie analizat cu atenție

Oamenii petrec aproximativ o treime din viață dormind, iar somnul de noapte are o importanță covârșitoare pentru sănătatea fizică, psihică și emoțională. Nu este suficient doar să dormiți un anumit număr de ore, ci contează și calitatea somnului.

De exemplu, timpul necesar pentru a adormi ar trebui să fie între 10 și 15 minute. De asemenea, somnul trebuie să fie continuu, fără întreruperi, pentru a vă trezi odihniți.

Citește și: VIDEO „Nu trebuie să fii doctor”. Obiceiuri care vă prelungesc viața

Numărul optim de ore de somn diferă în funcție de vârstă

Durata optimă a somnului variază în funcție de vârstă: copiii au nevoie de mai multe ore, iar adolescenții și adulții ar trebui să doarmă între 7 și 8 ore pe noapte.

Nu doar cantitatea contează, ci și momentul în care ne culcăm. Specialiștii recomandă ca somnul să înceapă între orele 22:00 și 23:00, deoarece în acest interval se secretă melatonina, hormonul care reglează ritmul somn-veghe și are rol antioxidant și anti-îmbătrânire. Tot în acest interval se eliberează și hormonul de creștere, esențial nu doar pentru copii, ci și pentru regenerarea organismului.

Riscurile somnului deficitar

Somnul insuficient poate avea efecte negative pe termen scurt și lung.

Pe termen scurt, lipsa somnului vă face să vă simțiți obosiți, somnolenți, apatici sau, dimpotrivă, agitați și nervoși. De asemenea, scade viteza de reacție, ceea ce poate fi periculos în trafic sau la locul de muncă, și afectează memoria și concentrarea.

Pe termen lung, somnul deficitar crește riscul apariției unor boli grave precum hipertensiunea arterială, bolile cardiovasculare, accidentul vascular cerebral sau infarctul miocardic. De asemenea, poate contribui la dezvoltarea obezității și diabetului zaharat de tip 2, prin creșterea rezistenței la insulină și obiceiul de a mânca noaptea.

Nu în ultimul rând, somnul insuficient este asociat cu tulburări psihice precum depresia, anxietatea și atacurile de panică.

Citește și: VIDEO Cum să trecem fără stres la ora de vară. Recomandările specialiștilor

Somnul de prânz – da sau nu?

Doctor Rucsandra Constantina, medic de familie, recomandă somnul de prânz doar pentru persoanele care nu au dormit suficient noaptea sau pentru vârstnici, care în general dorm mai puțin. Pentru persoanele active, somnul de prânz nu este întotdeauna posibil. Dacă totuși simțiți nevoia, somnul de prânz trebuie să fie scurt, de maxim 30 de minute, pentru a nu afecta somnul de noapte și pentru a evita senzația de amețeală la trezire.