Adolescenții folosesc cuvinte de umplutură. Cele mai folosite sunt ”Gen”, ”efectiv” sau ”deci”, care a devenit un trend prind tineri.
7 din 10 elevi sunt analfabeți funcțional adică nu înțeleg sensul expresiilor auzite. Sunt datele scoase la iveală de testele educaționale din ultimii ani. Așa se face că adolescenții și tinerii au ajuns să se exprime folosind des cuvinte precum ”gen”, ”efectiv” ”deci". Sociologii spun că stereotipiile verbale caracterizează generația "cuvintelor de umplutură", a transmis Cristian Sabbagh.
Generația cuvintelor de umplutură
"Auzi, știi ce am făcut aseară? Efectiv, gen, m-am distrat!", a spus un tânăr.
Limbajul scurt, deloc complicat cu expresii repetitive este tot mai mult folosit. Tinerii și adolescenții își presară expresiile cu automatisme verbale, așa numitele cuvinte de umplutură.
Americanii le numesc filler word, dar sociologii vorbesc despre "paraziți verbali", cu efecte asupra relațiilor interumane și nu numai.
Aceasta folosință excesivă de cuvinte de umplutură ca de exemplu gen, știi, sincer, oprește ca o relație interumană să fie puternică, să fie apropiată, pentru că dezinteresul pentru celalalt pentru a vorbi atent, coerent și intențional este aproape zero, a declarat Alexandru Pleșea, sociolog.
Experții în educație atrag atenția asupra consecințelor folosirii limbajului simplist.
Nu cred că ar trebui să ne deranjeze că limbajul se modifică și se folosesc anumite elemente repetitive. Important este dacă acești tineri fac acest lucru ca urmare a unei identificări a unei generații sau fac acest lucru pentru că nu au un limbaj elaborat.
Cu siguranță o lectură aprofundată va duce la o îmbogățire a limbajului, iar o îmbogățire a limbajului vrei sau nu vrei, va intra și în limbajul curent, a declarat Ion Ovidiu Pănișoară, expert în educație.În era paginilor de socializare, puțini sunt cei care chiar mai au răbdare să citească dintr-o carte. Într-o zi normală, de exemplu, la ușa bibliotecii nationale bate mai mult vântul decât îi trec pragul oamenii.
Importanța și bucuria lecturii se învață de pe băncile școlii. Dar datele arată că în țara noastră, 4 din 10 elevi români sunt analfabeți funcțional.
„Jurnalist n-am crezut că o să devin, nici măcar atunci când luam interviuri colegilor din liceu despre ultima zi de școală și încercam să smulg de la ei o lacrimă. Pe atunci nu aveam microfon, dar aveam o sticlă de apă sau un băț care își făceau foarte bine treaba.
Am dat apoi admitere la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării de la Universitatea București. Trei ani mai târziu făceam practică la Kanal D, iar oamenii de aici au decis că merit o șansă … și iată cum am devenit jurnalist.
Pe mine mă puteți vedea zilnic, de la 9 la 10, în intervenții live. Mergem la ANM să vedem cum e vremea sau poate mă veți vedea pe la covrigării, în stații de autobuz, prin tramvaie, pe scurt, unde sunt oameni – sunt și eu. Îmi place să fac materiale despre tânăra generație sau despre problemele românilor. Îmi mai place să văd ce restaurante inedite se mai deschid, iar uneori încerc să aflu și unde putem merge în vacanță”.
