Primăria Timișoara a emis în ultimul an peste 100 de dispoziții de demolare pentru construcții ilegale, însă aplicarea acestora este îngreunată de durata lungă a proceselor judiciare.
În România, procesul de demolare a construcțiilor ridicate ilegal poate dura chiar și câțiva ani, iar situația din Timișoara este un exemplu elocvent al acestei probleme. Autoritățile locale se confruntă cu un fenomen îngrijorător: extinderea graduală și necontrolată a clădirilor pe domeniul public, în special în zona Complexului Studențesc.
Citește și: Îți poți extinde casa fără autorizație de construire? Ce prevede Legea Construcțiilor
Extinderi ilegale și ocuparea spațiului public
Mai mulți operatori economici au transformat terasele în clădiri, iar aceste clădiri au dobândit la rândul lor terase, care au devenit, la rândul lor, construcții permanente. Astfel, trotuarele, căile de acces și străzile din apropierea Complexului Studențesc au fost treptat ocupate, afectând circulația pietonală și accesul în zonă.
Un exemplu concret este un restaurant care s-a extins ilegal cu aproximativ 300 de metri pe domeniul public.
Demolări și procese de durată
Primăria Timișoara a emis în ultimul an peste 100 de dispoziții de demolare pentru construcții ilegale, însă aplicarea acestora este îngreunată de durata lungă a proceselor judiciare. De la descoperirea unei construcții ilegale până la demolarea efectivă pot trece săptămâni, luni sau chiar ani, mai ales dacă proprietarii contestă deciziile în instanță
Procesele pot ajunge să treacă prin două sau chiar trei instanțe, ceea ce prelungește semnificativ timpul necesar pentru soluționarea cazurilor. Un exemplu recent este demolarea unei pizzerii din Timișoara, care a fost dărâmată după ce s-a constatat lipsa autorizațiilor de construire.
Costuri și recuperarea lor
Costurile demolărilor sunt suportate inițial de autoritățile locale, care încearcă ulterior să recupereze sumele de la proprietarii construcțiilor ilegale. Acest proces implică, de asemenea, noi acțiuni în instanță și timp suplimentar pierdut.
„Contrar domeniului în care activez, nu îmi place să vorbesc despre mine. Prefer ca oamenii să ajungă să mă cunoască prin munca mea și prin interacțiunea directă. Iar de cele mai multe ori nu îmi place să fiu prea cunoscută, ca să zic așa. Clișeul „fac ceea ce am visat" se aplică la mine. Am știut din liceu că vreau să fiu jurnalist, de când mă ocupam cu gazeta clasei și am luptat pentru asta. Am lucrat la radio, televiziune locală și apoi națională. Am 35 de ani și încă fac job-ul acesta cu drag. Fiecare zi e realmente o provocare, o noutate și o ocazie să învăț și văd alte lucruri. Sunt mereu cu zâmbetul pe buze, sunt ambițioasă, am un caracter puternic și sunt foarte determinată în ceea fac. Îmi place să socializez, să stau la cafea , sa povestesc cu prietenii și îmi place să fiu înconjurată de iubire”.