Comisia Europeană urmează să prezinte o Reglementare pentru revizuirea Mecanismului de Evaluare şi Monitorizare Schengen.
România se află tot mai aproape de momentul în care va fi primită oficial în spațiul Schengen. Comisia Europeană solicită Consiliului european demersuri pentru ca România, Bulgaria şi Croaţia să facă parte din spaţiul Schengen, deoarece acestea au îndeplinit deja majoritatea condițiilor necesare, însă fără eliminarea controalelor la graniţele interne ale regiunii.
România nu face parte din Schengen, spațiul de liberă circulație al UE, deși este membră a Uniunii de 14 ani. Președintele Klaus Iohannis a criticat această stare de blocaj și a declarat recent că țara noastră îndeplineşte criteriile necesare de peste 10 ani.
Spațiul Schengen include 26 de țări, inclusiv patru care nu sunt membre UE: Islanda, Norvegia, Elveția și Liechtenstein, în timp ce cinci state membre nu au fost încă incluse în zona de liberă circulație.
Acordul Schengen poartă numele unui mic sat din Luxemburg situat în punctul în care frontiera acestei țări se întâlnește cu cele ale Franței și Germaniei.
Citeste si: Alertă meteo pentru românii care merg în concediu în Grecia
Comisia Europeană solicită primirea României în Schengen
Noua strategie cu privire la spațiul Schengen, prezentată, săptămâna trecută, de Comisia Europeană, propune statelor membre să accepte aderarea la spațiul de liberă circulație a țărilor membre ale Uniunii care nu fac încă parte din Schengen: România, Bulgaria, Croația,
Cipru și Irlanda.
DETALII despre ce presupune spațiul Schengen aici
Comisia Europeană solicită lărgirea spațiului Schengen prin aderarea tuturor statelor membre ale UE, alături de asigurarea unui management eficient al graniței externe a UE (inclusiv prin integrarea sistemelor informatice de control al securității și fluxului de migranți).
Citeste si: Comisia Europeană dorește ca România, Bulgaria şi Croaţia să facă parte din spaţiul Schengen
Aderarea la spațiul Schengen este una dintre prioritățile României încă de la aderarea, în 2007, la Uniunea Europeană. De-a lungul anilor, deși România a îndeplinit criteriile tehnice de aderare, nu a obținut unanimitatea necesară în Consiliul European. Olanda a fost printre țările care s-a opus constant, invocând corupția din România.
Klaus Iohannis: România, un exemplu privind asigurarea securităţii pentru Uniunea Europeană
Aderarea la spaţiul Schengen rămâne un obiectiv politic major pentru România şi face parte din angajamentul pe care ţara noastră şi l-a asumat prin Tratatul de aderare la UE, a declarat recent președintele
Șeful statului a subliniat că "România îndeplineşte criteriile necesare de peste zece ani, fiind un exemplu în ceea ce priveşte asigurarea securităţii pentru Uniunea Europeană".
"Efectele crizei pandemiei au arătat anumite deficienţe în zone în care este nevoie de eforturi suplimentare, pentru a avea mecanisme mai bune atât în Schengen, cât şi zona Euro. Din această perspectivă, România intenţionează să joace un rol activ în toate demersurile ce au ca scop rezolvarea acestor probleme", a mai declarat preşedintele Iohannis.
Citeste si: Klaus Iohannis, apel la reducerea decalajelor dintre statele UE
Conform Comisiei Europene, Bulgaria şi România au fost analizate în mod pozitiv pentru intrarea în spațiul Schengen încă din 2010/2011.
Pentru Croaţia, Comisia Europeană a adoptat pe 22 octombrie 2019 documentul Communication55, iar pe baza acestuia, ţara a luat măsurile pentru a putea respecta condiţiile necesare pentru aplicarea acquisului Schengen, acestea fiind confirmate printr-o verificare a graniţelor externe ale Croaţiei.
Comisia Europeană urmează să prezinte o Reglementare pentru revizuirea Mecanismului de Evaluare şi Monitorizare Schengen. De asemenea, Executivul UE va organiza constant forumuri Schengen şi evaluări privind modul în care a fost gestionată criza pandemiei la nivelul circulaţiei în spaţiul comunitar. În plus, va fi prezentat "un plan pentru situaţii de urgenţă" şi va fi propus un "Instrument de urgenţă destinat pieţei unice".
Are o experiență de peste 20 de ani în presa scrisă, online și TV, cu specializare în domeniile economic, politic și relații internaționale.
A ocupat de-a lungul timpului poziții de redactor, editor sau editor coordonator în instituții media precum Revista 22, Cariere, Business Standard, Realitatea TV, Gandul. Face parte din echipa stirilekanald.ro din iulie 2020.
Absolvent de Filosofie și Jurnalism, cu masterat în Știintele comunicării, a dezvoltat o pasiune pentru domeniul resurselor umane. Colaborează de 12 ani cu HR Club pentru realizarea Manualului de bune practici în Managementul resurselor umane. În ultimii ani a derulat mai multe proiecte de ghost-writing, cu cărți publicate la edituri de prestigiu din România.
